Activitate ştiinţifică
Noutăți editoriale
„Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, Editura Brumar, Timișoara, 2017, 440 pagini.
În anul 2017, la editura Brumar din Timișoara, cu sprijinul Fundației Dr. Avram Imbroane a românilor de peste hotare, a apărut un volum deosebit de important pentru românii din Banatul sârbesc, intitulat „Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, ediție îngrijită de Adrian și Roxana Onică. Zicem un volum important pentru românii din Banatul sârbesc, pentru că prezintă viața și opera uneia dintre cele mai importante personaltăți din istoria acestei etnii: Avram Imbroane, originar din Coștei, fruntaș al mișcării naționale românești, om politic, deputat în parlamentul României și vicepreședinte al Camerei Deputaților, publicist. Monografia chiar are menirea de a prezenta opera publicistică a acestuia – numeroasele sale articole și alte texte publicate prin diferite gazete și reviste în primele decenii ale secolului al XX-lea.
Avram Imbroane este născut la Coștei, pe 19 decembrie 1880, din părinții țărani Mihai și Romanița Imbroane. Școala primară o termină în satul natal și la Vârșeț, gimnaziul la Biserica Albă, iar liceul la Brașov, după care înscrie Facultatea de Drept la Budapesta, iar în anul 1902 trece la Facultatea de Teologie din Cernăuți. În 1907 își perfecționează studiile teologice la Berlin, iar după întoarcerea la Cernăuți, este promovat în Doctor în Teologie în anul 1910. La întoarcerea în Banat, lucrează la Caransebeș, iar apoi devine redactor al gazetei Drapelul din Lugoj, funcție pe care o deține până în noiembrie 1914, când, ca urmare a prigonirilor la care a fost supus, trece în România, la București. În timpul Marelui război participă ca voluntar în armata română, iar la 1 decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia, este ales în Marele Sfat Național. După război și delimitarea din Banat, rămâne în România, stabilindu-se în Banatul românesc unde continuă să se ocupe cu activitatea publicistică, redactând ziarul Banatul românesc. Este participant la Conferința din Paris, la care s-a hotărât soarta Europei în urma primei conflagrații mondiale, având întrevederi, printre alții, și cu președintele american Woodrow Wilson. La întoarcere în țară, se implică în viața politică devenind membru al Partidului Național Liberal, iar în 1934 înființează Institutul Dr. Avram Imbroane pentru ajutorarea românilor de peste hotare care doresc să studieze în România. A fost căsătorit cu bucovineanca Sofia Topor, cu care a avut cinci copii: trei fii și două fiice. Sofia a fost implicată în viața culturală românească în special prin colectarea de diferite piese etnigrafice și folclorice românești, cu care a participat la numeroase expoziții mondiale, la care a obținut și succese remarcabile. Amintim doar medalia de aur pentru colecția de ată populară obținută la Expoziția de la Barcelona, în anul 1928. Fiul Banatul sârbesc, dr. Avram Imbroane, a decedat pe data de 23 septembrie 1938 la București, fiind înmormântat la Timișoara.
Pe lângă biografia acestei personalități, cuvântul înainte semnat de Mihai Șora (ediția întâi) și Constantin Sergiu Mihai (la ediția a doua a volumului), principalul spațiu în acest volum este acordat operei publicisticie a lui Imbroane, fiind reproduse articolele sale publicate în gazete precum Drapelul, Epoca, Banatul, Banatul Românesc și Renașterea, iar în Addenda, diferite note, articole și amintiri despre Avram Imbroane, semnate de personalități importante ale epocii, prieteni sau colaboratori ai acestuia, printre care Gala Galaction, Camil Petrescu, Alexandru Vaida-Voevod ș.a.
Volumul se termină cu partea dedicată soției lui Avram Imbroane, Sofia, și unuia dintre fiii lor, Doru, care și-au avut rolul lor atât în sprijinirea soțului și a tatălui, cât și mai larg, în viața socială și culturală a României interbelice.
Personalitate marcantă a Banatului, dr. Avram Imbroane și-a dat contribuția sa la istoria acestei provincii, dar și mai larg, prin faptele și operele sale și prin funcțiile pe care le-a îndeplinit. Niciodată în decursul vieții sale nu a uitat de Coșteiul natal și de confrații săi din Banatul sârbesc, atât prin diferite acțiuni sociale, culturale și politice, cât și prin înființarea Institutului care purta numele său, pentru ajutorarea elevilor și studenților din Banatul sârbesc și din alte zone din afara României care doreau să își facă școlarizarea în România.
„Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, Editura Brumar, Timișoara, 2017, 440 pagini.
În anul 2017, la editura Brumar din Timișoara, cu sprijinul Fundației Dr. Avram Imbroane a românilor de peste hotare, a apărut un volum deosebit de important pentru românii din Banatul sârbesc, intitulat „Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, ediție îngrijită de Adrian și Roxana Onică. Zicem un volum important pentru românii din Banatul sârbesc, pentru că prezintă viața și opera uneia dintre cele mai importante personaltăți din istoria acestei etnii: Avram Imbroane, originar din Coștei, fruntaș al mișcării naționale românești, om politic, deputat în parlamentul României și vicepreședinte al Camerei Deputaților, publicist. Monografia chiar are menirea de a prezenta opera publicistică a acestuia – numeroasele sale articole și alte texte publicate prin diferite gazete și reviste în primele decenii ale secolului al XX-lea.
Avram Imbroane este născut la Coștei, pe 19 decembrie 1880, din părinții țărani Mihai și Romanița Imbroane. Școala primară o termină în satul natal și la Vârșeț, gimnaziul la Biserica Albă, iar liceul la Brașov, după care înscrie Facultatea de Drept la Budapesta, iar în anul 1902 trece la Facultatea de Teologie din Cernăuți. În 1907 își perfecționează studiile teologice la Berlin, iar după întoarcerea la Cernăuți, este promovat în Doctor în Teologie în anul 1910. La întoarcerea în Banat, lucrează la Caransebeș, iar apoi devine redactor al gazetei Drapelul din Lugoj, funcție pe care o deține până în noiembrie 1914, când, ca urmare a prigonirilor la care a fost supus, trece în România, la București. În timpul Marelui război participă ca voluntar în armata română, iar la 1 decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia, este ales în Marele Sfat Național. După război și delimitarea din Banat, rămâne în România, stabilindu-se în Banatul românesc unde continuă să se ocupe cu activitatea publicistică, redactând ziarul Banatul românesc. Este participant la Conferința din Paris, la care s-a hotărât soarta Europei în urma primei conflagrații mondiale, având întrevederi, printre alții, și cu președintele american Woodrow Wilson. La întoarcere în țară, se implică în viața politică devenind membru al Partidului Național Liberal, iar în 1934 înființează Institutul Dr. Avram Imbroane pentru ajutorarea românilor de peste hotare care doresc să studieze în România. A fost căsătorit cu bucovineanca Sofia Topor, cu care a avut cinci copii: trei fii și două fiice. Sofia a fost implicată în viața culturală românească în special prin colectarea de diferite piese etnigrafice și folclorice românești, cu care a participat la numeroase expoziții mondiale, la care a obținut și succese remarcabile. Amintim doar medalia de aur pentru colecția de ată populară obținută la Expoziția de la Barcelona, în anul 1928. Fiul Banatul sârbesc, dr. Avram Imbroane, a decedat pe data de 23 septembrie 1938 la București, fiind înmormântat la Timișoara.
Pe lângă biografia acestei personalități, cuvântul înainte semnat de Mihai Șora (ediția întâi) și Constantin Sergiu Mihai (la ediția a doua a volumului), principalul spațiu în acest volum este acordat operei publicisticie a lui Imbroane, fiind reproduse articolele sale publicate în gazete precum Drapelul, Epoca, Banatul, Banatul Românesc și Renașterea, iar în Addenda, diferite note, articole și amintiri despre Avram Imbroane, semnate de personalități importante ale epocii, prieteni sau colaboratori ai acestuia, printre care Gala Galaction, Camil Petrescu, Alexandru Vaida-Voevod ș.a.
Volumul se termină cu partea dedicată soției lui Avram Imbroane, Sofia, și unuia dintre fiii lor, Doru, care și-au avut rolul lor atât în sprijinirea soțului și a tatălui, cât și mai larg, în viața socială și culturală a României interbelice.
Personalitate marcantă a Banatului, dr. Avram Imbroane și-a dat contribuția sa la istoria acestei provincii, dar și mai larg, prin faptele și operele sale și prin funcțiile pe care le-a îndeplinit. Niciodată în decursul vieții sale nu a uitat de Coșteiul natal și de confrații săi din Banatul sârbesc, atât prin diferite acțiuni sociale, culturale și politice, cât și prin înființarea Institutului care purta numele său, pentru ajutorarea elevilor și studenților din Banatul sârbesc și din alte zone din afara României care doreau să își facă școlarizarea în România.
Text: prof. dr. Mircea Măran
Comentarii
Trimiteți un comentariu