Blog cultural şi ştiinţific al românilor din Voivodina

   „UN LUPTĂTOR BĂNĂŢAN: ŞTEFAN JIANU” (Caransebeş, 1935)  Despre viaţa şi activitatea uneia dintre cele mai importante personalităţi din istoria românilor din Alibunar s-a mai scris în istoriografia noastră din Banatul sârbesc şi până în prezent. Acest mare intelectual al Alibunarului şi al Banatului nu este cu totul necunoscut celor care până în prezent au cercetat istoria acestei localităţi şi biografiile marilor personalităţi ale românilor din Banatul sârbesc. Mai puţin este cunoscut volumul publicat în anul 1935 la Editura Diecezană din Caransebeş, intitulat „Un luptător bănăţan: Ştefan Jianu”, dedicat acestui fiu al Alibunarului plecat din tinereţe din satul natal şi trecut prematur în lumea umbrelor.            Cine a fost Şrefan Jianu? Ştefan Jianu s-a născut la Alibunar pe data de 4 august 1882. Şcoala primară o frecventează în satul natal, liceul la Panciova, Braşov şi Fiume (Rijeka), iar studiile la Cernăuţi (Facultatea de Teologie) şi Bratislava (Facultatea de Drept)

 Joi, 18 martie anul curent, la Sanct Petersburg în Rusia a avut loc conferința online susținută de dr. Natalia Golant și drd. Maria Rijova, istorici și antropologi, pe tema „Biserica ortodoxă română din Serbia”. Cu această ocazie, doamna Golant a prezentat rezultatele cercetărilor realizate împreună cu cercetătorul drd. Maria Rijova în luna ianuarie a.c. în Serbia de Răsărit și în Banat, expunând numeroase date deosebit de interesante din istoria ecleziastică a românilor și sârbilor de pe acest spațiu, depsre relațiile româno—sârbe în domeniul religiei și despre situația actuală a bisericii ortodoxe române în Banat și în Serbia de Răsărit.  La discuție au participat cercetători din Rusia preocupați de problemele istoriei bisericii, de identitatea confesională și națională și de alte aspecte ale istoriei și antrolologiei religiei în spațiul Europei de Răsărit și al Europei de Sud-Est. dr. Mircea Măran 

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Erd-So

               În fotografia păstrată de familia de emigranți petroviceni Jalaț din Canada, este prezentat un eveniment deosebit: sfințirea clopotelor B.O.R. din Peetrovasâla, care a avut loc pe data de 19 octombrie 1924. Anume în timpul Primului Război Mondial, autoritățile austro-ungare au luat, pe data de 24 august 1916, două din cele trei clopote existente în turnul acestei biserici, pentru a le folosi în scopuri militare.  A fost aceasta o acțiune mult mai amplă, în care au fost luate clopotele de la toate bisericile de pe teritoriul acestui stat multinațional, având în vedere că armata austro-ungară, ca urmare a participării în războiul mondial, avea mare nevoie de materii prime, în special de metale, pentru a le folosi în producția de material de război, de care ducea mare lipsă. După terminarea războiului, a rămas ca fiecare biserică să se descurce singură și din propriile surse să procure clopote noi, pentru a le înlocui pe cele luate în timpul războiului. Procurarea clo

  Un concert deosebit al noii orchestre de muzic ă populară a CNMNR va avea loc pe data de 7 martie, cu începutul de la orele 18,00. Concertul va fi susținut în sala Căminului Cultural din Alibunar. Soliști vocali și instrumentiști de valoare din Banatul sârbesc, conduși de dirijorul acestei orchestre, prof. Alexandru Friant,   vor aduce muzica populară în casele voastre prin intermediul televiziunii RTV, Panciova și Covăcița, având în vedere faptul că sunt interzise adunările din cauza pandemiei. Concertul va fi difuzat și pe canalul   de Youtube al orchestrei CNMNR, pe data de 8 martie începând cu orele 20,30. Orchestra CNMNR

 Mihail Jianu, psiholog clinician, acreditat de Colegiul Psihologilor din România din anul 2006, născut în localitatea Craiova, în anul 1980.   Când citesc psiholog Mihail Jianu, întotdeauna văd cuvântul echilibru, presupun că este vorba despre echilibrul dintre trup, suflet și minte (mă corectați dacă greșesc), așadar, ne puteți spune, este greu pentru un om să ajungă la acest echilibru?   Pentru mine, echilibrul înseamnă, în primul rand, o stabilitate lăuntrică. Privind din interior spre exterior, dacă ne aflăm într-o stare de liniște, armonie și acceptare cu ceea ce suntem, această raportare pozitivă la eul propriu, vine ca o forță omnipotentă ce ne activează energia necesară pentru a schimba mersul lucrurilor și în mediul exterior, astfel încât să le orientăm în favoarea propriilor nevoi. Nu este tocmai la îndemâna tuturor persoanelor să găsească echilibrul, deoarece tentații există la tot pasul, iar omul începe să facă excese și să piardă controlul. De pildă, făcând achi