Blog cultural şi ştiinţific al românilor din Voivodina

 

 Mircea Măran Bolintineanu şi Bălcescu în Banat şi în Serbia, partea a doua Nereuşind să intre în contact cu maghiarii, Bălcescu şi Skender, tovarăşul care îl însoţea, s-au retras la Belgrad, de unde făceau planuri ca să treacă din nou Dunărea şi să pătrundă peste Alibunar înspre poziţiile maghiare. Între timp, după cum deja am spus, maghiarii au cucerit Panciova, unde îl găsim pe Bălcescu deja la 10 mai. În aceeaşi zi, revoluţionarul român se întâlneşte la Panciova cu generalul Perczel, „care a fost foarte amabil”3. De acolo, Bălcescu trimite către Ion Ghica mai multe scrisori, în perioada 10-14 mai4, zi în care se pare că a plecat înspre răsărit, călătorind prin Banat şi ajungând la Mehadia în 18 mai, de unde din nou se anunţă prietenului său Ghica cu o scrisoare din 20 mai5. Este de presupus că în decursul acestei călătorii Bălcescu, plecând din Panciova, a trecut prin Satu Nou, Petrovasâla, Alibunar, continuând mai departe (poate prin Vârşeţ), până la Mehadia, însă nu avem informaţ

 Mircea Măran Bolintineanu şi Bălcescu în Banat şi în Serbia În timpul Revoluției de la 1848-49, prin Banat au trecut numeroase personalităţi implicate cu sau fără voia lor în evenimentele în care se croia soarta naţiunilor europene.  Au fost printre aceştia şi numeroşi români, cunoscuţi oameni de cultură şi de condei, revoluţionari, preoţi, cât și oameni de alte profesii, care în corespondenţa pe care au purtat-o, sau în notele de călătorie, descriu impresiile pe care le-au trăit călătorind pri Banat, dar și prin Principatul Serbiei. Cunoscutul scriitor şi revoluţionar român Dimitrie Bolintineanu descrie în notele sale de călătorie trecerea sa prin părţile sudice ale Banatului, după exilarea membrilor guvernului şi a altor revoluţionari din Bucureşti, în urma înăbuşirii Revoluţiei în Ţara Românească, la 13 septembrie 1848. Prizonierii trebuiau să fie transportaţi pe Dunăre până la Zemun, de unde puteau să plece mai departe unde doreau. Ajungând la Orşova, au renunţat la călătoria pe f

 O fotografie-document: Elevii români de la liceul din Panciova în anul școlar 1899/1900 Fotografia pe care o publicăm cu această ocazie este inedită. Valoarea ei istorică constă în faptul că reprezintă un document din istoria noastră bisericească-școlară, o dovadă că la școlile din Panciova, în urmă cu mai bine de o sută de ani, se țineau cursuri de religie în limba română. În imagine sunt elevii români de la liceul de stat din Panciova împreună cu preotul-profesor Onoriu Conopan.  De menționat este faptul că până la sfârșitul Primului Război Mondial, cursurile de religie pentru elevii români înscriși la școlile secundare din Panciova se desfășurau în limba română, de către preoții-catiheți aleși de autoritățile Protopopiatului Ortodox Român al Panciovei și confirmați de către autoritățile eparhiale de la Caransebeș. Printre cei imortalizați în această poză de o inestimabilă valoare istorică se găsesc și câteva viitoare personalități marcante ale istoriei românilor din Banatul sârbesc

 Vineri, 29 ianuarie 2021, orașul Vârșeț a fost vizitat de două cercetătoare științifice din îndepărtatul Sankt Petersburg din Rusia: Maria Rijova, filolog și antropolog, doctorand la Universitatea din Sankt Petersburg și Dr. Natalia Golant, istoric și antropolog, în calitate de coordonator științific. Scopul acestei vizite era cercetarea identității minorității naționale române din Banat, în special în domeniul învățământului, astfel că au vizitat liceul „Borislav Petrov Braca” și Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo Palov”, ținând cont de faptul că în aceste școli învățământul se desfășoară și în limba română. Cercetătoarele din Rusia au fost găzduite de Dr. Mircea Măran, cercetător asociat și profesor, care le-a condus mai întâi la liceu, unde au fost întâmpinate de directoarea liceului, doamna Tamara Pešić, alături de profesoarele de limba română Mariana Mureșan, Romanța Vărădean și Margareta Cojocar , după care vizita a continuat la Școala de Studii Înalte pentru Educ