Vineri, 29 ianuarie 2021, orașul Vârșeț a fost vizitat de două cercetătoare științifice din îndepărtatul Sankt Petersburg din Rusia: Maria Rijova, filolog și antropolog, doctorand la Universitatea din Sankt Petersburg și Dr. Natalia Golant, istoric și antropolog, în calitate de coordonator științific.
Scopul acestei vizite era cercetarea identității minorității naționale române din Banat, în special în domeniul învățământului, astfel că au vizitat liceul „Borislav Petrov Braca” și Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo Palov”, ținând cont de faptul că în aceste școli învățământul se desfășoară și în limba română. Cercetătoarele din Rusia au fost găzduite de Dr. Mircea Măran, cercetător asociat și profesor, care le-a condus mai întâi la liceu, unde au fost întâmpinate de directoarea liceului, doamna Tamara Pešić, alături de profesoarele de limba română Mariana Mureșan, Romanța Vărădean și Margareta Cojocar , după care vizita a continuat la Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo Palov”, unde lect. univ. dr. Jelena Prtljaga, directoarea școlii, le-a oferit informații elementare despre predarea limbii române în această instituție, precum și alte informații relevante despre școală. În continuare, dr. Mircea Măran le-a oferit date elementare despre istoria învățământului în limba română în Banatul sârbesc, precum și alte informații referitoare la identitatea minorității naționale românești din țara noastră.În timpul vizitei de studiu la Vârșeț, dr. Natalia Golant și Maria Rijova au vizitat, de asemenea, Biserica greco-catolică română (Biserica Unită) și a doua zi și Catedrala Ortodoxă Română din orașul Vârșeț.
Cu ocazia vizitei la Vârșeț, cele două cercetătoare au acordat profesorului Mircea Măran un interviu, în care s-au prezentat și și-au expus motivul vizitei lor în orașul bănățean, cât și primele
impresii referitoare la ceea ce au văzut în cele două instituții școlare pe care le-au vizitat.
Adriana Petroi
Reproducem câteva fragmente din acest interviu realizat de domnul profesor Mircea Măran.
„Mă numesc Maria Rijova, sunt fostă profesoară de limba română la Facutatea de Filologie din Sankt Petersburg, am terminat această facultate și am lucrat aproximativ 20 de ani ca profesoară de limba și cultura română. În continuare, m-am interesat de istorie și am înscris masteratul la Facultatea de Istorie din Sanct Petersburg, unde am susținut teza de masterat pe tema discursului și narativului naționalist al Rusiei de la începutu secolului al XX-lea. Programa pe care am terminat-o se numea Istoria și teoria națiunilor și problema naționalismului, în urmă cu un an m-am angajat la Academia de Știință, la Muzeul de Etnologie și Antropologie din Sanct Petersburg, care poartă numele „Petru cel Mare”.
În prezent pregătesc teza de doctorat pe tema formării identității populației românofone din estul Serbiei și datorită conducătoarei mele de teză, Natalia Golant, care este doctor în istorie, am făcut trei expediții etnografice, iar aceasta este a patra expediție etnografică în valea Timocului. De fapt, eu dinainte am studiat această zonă și situația populației românofone din Serbia, iar aceasta este prima mea expediție în statutul de doctorand. Mi-am dat seama că nu pot să studiez identitatea populației românofone din estul Serbiei fără să fac o comparație cu Voivodina, așa că mă găsesc la prima mea vizită în Voivodina. M-am interesat de mai multe probleme, nu numai de identitate, ci și de texte folclorice, de dialectologie, de biserica română, mai ales în valea Timocului, de cultura materială și de cultura spirituală, bineînțeles. Anul acesta m-am interesat foarte mult de studierea limbii române în această zonă și de fapt, un aspect foarte important pentru mine era de a înțelege cum se predă limba română. Pentru mine ca filolog, limba este totul și, pentru că fac primii pași în a studia aspectele despre care v-am povestit, nu pot să scot concluzii, dar am fost foarte impresionată când am vorbit cu doamnele profesoare de la liceu, când am vorbit cu doamnele directoare și fiind reprezentatant al unui oraș din Rusia, multicultural și multiconfesional, știu cât este de greu de a păstra această echilibru de multiculuralism și multietnicitate, pentru că orașul nostru are, la fel, diferite biserici, ortodoxe, catolice, protestante, reformate, îi avem pe budiști, avem două moschei, o sinagogă. Este foarte interesant faptul cum se respectă unii pe alții, ce conflicte pot izbucni la noi, cât și cum trebuie să ne respectăm unul pe altul. Eu personal am fost foarte impresionată când am văzut cum se respectă și la voi școala în limba maternă și de aceea întrebările mele erau despre festivaluri, despre integrarea în spațiul educativ al copiilor din familiile românești, nu pot să trag concluzii, dar am fost plăcut impresionată”.
Iată ce a declarat și doamna Natalia Golant:
„Mă numesc Natalia Golant, sunt și eu din Sankt Petersburg, lucrez la Muzeul de Antropologie și Etnografie „Petru cel Mare”, unde Maria scrie teza de doctorat. Am terminat facultatea de istorie, dar am frecventat patru ani secția de limba română la litere și pe atunci Maria era profesoara mea de limba română, iar acuma este invers, eu sunt coordonatoarea ei de doctorat. Am fost de mai multe ori în Serbia, în Voivodina doar o dată, la Novi Sad în excursie, pe când la Vârșeț și în Banatul sârbesc sunt acum pentru prima dată. Eu am îndrăgit de mult Banatul, pentru că în urmă cu 15 ani, poate și mai mult, am fost la stagiu în Timișoara, unde am stat trei luni. Mai întâi am stat la cursurile de vară și după aceea am revenit de mai multe ori. De origine sunt din Sanct Petrersburg, dar pot să spun că Timișoara a fost orașul meu preferat. Am relații bune cu colegii de acolo, în primul rând cu profesoara Otilia Hedeșan care m-a ajutat foarte mult și la teza mea și la alte teme științifice, sunt mândră de această colaborare. Pentru mine, acest spirit bănățean este ceva desoebit, în special multiculturalismul, cu toate că acuma, atât în Rusia cât și în întreaga Europa, dar și în lume, sez zicecă nu este noțiunea potrivită, pentru că multiculturalismul nu s-ar fi arătat bine, dar pentru mine, aceasta este ceea ce trebuie să fie, mai ales în zonele cum este Banatul românesc și sârbesc, dar și Valea Timocului, ca și Sankt Petersburgul, pentru că sunt diferite comunități, oamenii sunt de diferite religii. La Vârșeț vizita a fost scurtă, așa că nu putem încă să tragemc concluzii dar pot să spun că sunt impresionată de aceste școli, mă refer la Liceu și la Școala de Înalte Studii pentru Educatori, vreau să spun, bravo celor care lucrează aici, e un lucru foartei important și plăcut să vezi oameni care sunt mândrii de ceea ce sunt și care sunt îndrăgostiți de cultura strămoșilor, oameni care vor să păstreze totul ce se poate păstra”.
Dr. Mircea Măran
Comentarii
Trimiteți un comentariu