Blog cultural şi ştiinţific al românilor din Voivodina

Milan Micić: „SPRE DOBROGEA ŞI ÎNAPOI" - voluntarii sârbi pe frontul dobrogean în anul 1916”, Uniunea Sârbilor din România,Timișoara, 2018, 65+69 pag. Volumul bilingv al lui Milan Micić, istoric din Novi Sad, pe care pe bună dreptate îl putem aprecia ca pe unul dintre cei mai valoroşi istorici sârbi ai momentului, intitulat „Spre Dobrogea şi înapoi - voluntarii sârbi pe frontul dobrogean în anul 1916”, reprezintă o încercare reuşită de a se prezenta un fenomen mai puţin cercetat din istoricul Marelui război şi al relaţiilor româno-sârbe de-a lungul secolelor, anume fenomenul participării voluntarilor sârbi pe frontul din Dobrogea în anii 1916-1917.  Preocupat în special de problema înfiinţării localităţilor de voluntari sârbi din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Micić îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de filozofie din cadrul Universităţii din Novi Sad pe tema „Înfiinţarea de aşezări noi în Banat în perioada anilor 1920-1941“, care va fi ulterior publicată, cu mici

  În localitatea Vlaicovăț de lângă Vârșeț, în sudul Banatului, se găsește castelul Mocioni-Bisingen, aflat într-un stadiu avansat de degradare.  Castelul în stil neoclasicist a fost construit în 1859 de George Mocioni (1823-1887), membru al renumitei familii nobile românești de origine aromână care a jucat un rol foarte important în mișcarea națională românească din Monarhia Habsburgică (Austro-Ungaria) în secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX. Membrii familiei Mocioni au fost cunoscuți ca fruntași politici ai românilor din Monarhie, dar și prin faptul că au ajutat financiar studenții și elevii, instituțiile culturale românești și dezvoltarea mișcării naționale românești în general.  George Mocioni a fost avocat, om politic, latifundiar și filantrop care a avut o influență deloc neglijabilă asupra mișcării politice și culturale a românilor din Monarhie. În 1845, familia Mocioni a devenit proprietară a unei treimi din hotarul satului Vlaicovăț de lângă Vârșeț, iar George Moci

  Textul doctorului Mircea Măran despre Ilija Ivačković (1884-1944), critic literar, teolog, avocat și latifundiar din Deliblata, mi-a stârnit interesul de a afla mai multe despre prima sa soție. Este vorba despre Ana Bartoi-Ivačković, care a venit la Deliblata din Bucovina natală, de pe teritoriul României de azi. Deși nu este cunoscută publicului cultural, ea a fost una dintre cele mai educate femei din Deliblata și merită să fie clasificată ca o persoană care și-a dat contribuția la literatura română. Departe de Bucovina natală, ea și-a adus cu ea dragostea de vatra strămoșească și privirea atentă a unui critic literar, urmărind cu interes evenimentele din literatura română. Un articol despre aceasta îl găsim în revista „Luceafărul”,  numărul 18 din 1910, publicată la Sibiu, la pagina 446, unde apare un articol de critică literară a colecției „Suflete Stinghere” de Liviu Marian. Cartea conține nuvele și schițe pe 99 de pagini despre care Ana își dă părerea sa critică. Mândră de comp

  Între 19 şi 25 ianuarie, comunitatea germană din România îşi aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative de începuturile deportării în fosta URSS. Cei 76 de ani de la deportarea germanilor de pe întreg cuprinsul ţării, în îndepărtatele teritorii ale actualei Ucraine şi Rusii, vor fi marcaţi anul acesta şi la Reşiţa, la sfârşitul lunii ianuarie. Din cei aproximativ 70 de mii de deportaţi din România se estimează că 8 mii şi-ar fi pierdut viaţa acolo. Din Banat, în perioada ianuarie 1945 – decembrie 1950 au fost deportaţi peste 10 mii de etnici germani. În viaţă pe raza judeţului Caraş-Severin mai sunt astăzi 20 de foşti deportaţi, persoane în etate, din care aproximativ 10 în municipiul Reşiţa. 76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS–Comemorări în Banatul Montan, 25 – 31 ianuarie 2021 25 ianuarie 2021, ora 12.00, Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță Caransebeș: Vernisajul expoziției de documente „76 de ani de la deportare

Mica Unire din 24 ianuarie anul 1859 a reprezentat primul pas spre făurirea României moderne. Această zi a rămas în istorie ca ziua unirii Principatelor Române. După ce Alexandru Ioan Cuza a devenit domnitor al Moldovei și al Țării Românești, s-au creat condiții pentru unirea reală a celor două principate într-un singur stat. În cei 7 ani de domnie (1859-1866), Alexandru Ioan Cuza a pus bazele României moderne. A fost creat primul guvern comun, a fost conceput Codul Civil și Codul Penal, inspirate de cele al Franței, tot atunci s-a dat legea învățământului primar obligatoriu și s-au înființat primele universități din țară, cea de la Iași, care azi îi poartă numele, și Universitatea din București. Sub domnia lui Cuza a fost construită și prima linie ferată pe ruta Bucuresti-Filaret-Giurgiu. Linia ferată avea 70 de kilometri și era construită de compania engleza Barkley-Stanisforth.  Evenimentul este sărbătorit în fiecare an, pe data de 24 ianuarie, iar din anul 2016, data de 24 ianuarie

 Pentru prima dată în istorie, comuna Brebu din Caraş-Severin are, începând de astăzi, o monografie oficială. Lucrarea, tipărită pentru început, în 300 de exemplare la Editura Hoffman din Cluj, este semnată de oamenii de cultură cărăşeni Nicolae și Eduard Magiar.  În cele 282 de pagini, volumul cuprinde informații de pe vremea dacilor şi până înprezent, a subliniat succint profesorul Nicolae Magiar pe pagina sa de socializare. Potrivit primarului comunei Brebu, Ion Ticheriu, monografia se poate procura de la școala și biblioteca din comună, dar și de la sediul primăriei cărăşene. Gerhard Chwoika

  Primul război mondial a modificat radical situaţia geopolitică din Europa centrală şi răsăriteană. Prăbuşirea Imperiului austro-ungar a lăsat un mare spaţiu liber pe hartă, pe care nu au întârziat să îl ocupe statele denumite succesorale, care îşi disputau între ele moştenirea teritorială şi economică a acestuia. Între teritoriile intens disputate s-a aflat şi Banatul, mic ca suprafaţă, însă cu o economie deloc de neglijat în acel timp. Încă pe parcursul desfăşurării războiului mondial, marile puteri ale Antantei (Franţa, Anglia, Rusia, Italia) au promis întregul Banat atât Serbiei, cât şi României. Conferinţa ambasadorilor statelor Antantei de la Belgrad din 4 august 1915 îl oferea în întregime Serbiei (Ion Gabriel Andrei, Revendicări sârbe şi iugoslave asupra Banatului românesc, în Magazin istoric, august 2019, p. 60.), iar la 4 august 1916, Tratatul de alianţă încheiat de România cu Rusia, Franţa, Anglia şi Italia îl acorda cu aceeaşi generozitate şi României. Trebuie însă preciza

Siniša Kojić: Viața și activitatea întreprinzătorilor din Satu Nou (Život i delo privrednika  Banatskog Novog Sela), Editura „Novi Zeldoš”, Satu Nou, 2020, 218 p.  Noul volum semnat de Siniša Kojić, un cronicar al localității Satu Nou și un cercetător consacrat al trecutului Banatului și al civilizației sale, aduce un subiect care nu este în mare măsură prezent în istoriografia noastră bănățeană: viața economică. Mai concret, după o serie de monografii și lucrări mai scurte care descriu diverse aspecte ale istoriei acestei localități, Siniša Kojić, autorul acestui volum, vine cu o prezentare a economiei și a oamenilor de afaceri care au trăit în această localitate în trecut și în prezent. Lucrarea este scrisă clar, documentat și pe înțelesul tuturor, prezentând viața economică a satului, un subiect care nu a fost tratat într-un mod cuprinzător până acum și care este susținut totodată și de un număr mare de fotografii. Și întrucât economia este baza dezvoltării fiecărei societăți, a fie

  La mai bine de 31 de ani de la Revoluția care a pornit de la Timișoara, orașul eliberării României de sub comunism nu are un muzeu dedicat evenimentului. Din fericire, Ministerul Culturii a lansat de curând o licitație prin care încearcă să caute proiectant și asistent tehnic, pe perioada lucrărilor, pentru viitorul muzeu. Obiectivul se va numi oficial “Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989”. Potrivit datelor oferite de către instituție, acesta va costa într-o primă fază puțin peste 6.000.000 de lei, adică 1.5 milioane de euro pentru proiectare și fazele incipiente ale proiectului inițiat de Ministerul Culturii. Potrivit proiectului lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, „cele 2 componente ale contractului sunt: a) Proiectare, cu următoarele faze: – Elaborare studiu de fezabilitate (SF), inclusiv elaborarea tuturor documentațiilor pentru Planul Urbanistic Zonal și PUZ propriu-zis, precum și obținerea tuturor avizelor și aprobărilor pentru acesta.

  Trebuiau să poarte un nume A existat numai o tara frumoasa La o margine de mare Unde valurile fac noduri albe. Ca o barba nepieptanata de crai. Si niste ape ca niste copaci curgatori În care luna îsi avea cuibar rotit. Si, mai ales, au existat niste oameni simpli Pe care-i chema : Mircea cel Batrîn, Stefan cel Mare, Sau mai simplu : ciobani si plugari, Carora le placea să spuna Seara în jurul focului poezii - "Miorita" si "Luceafarul" si "Scrisoarea a III-a". Dar fiindca auzeau mereu Latrînd la stîna lor cîinii, Plecau să se bata cu tatarii Si cu avarii si cu hunii si cu lesii Si cu turcii. În timpul care le ramînea liber Între doua primejdii, Acesti oameni faceau din fluierele lor Jgheaburi Pentru lacrimile pietrelor înduiosate, De curgeau doinele la vale Pe toti muntii Moldovei si ai Munteniei Si ai Tarii Bîrsei si ai Tariii Vrancei Si ai altor tari românesti. Au mai existat si niste codri adînci Si un tînar care vorbea cu ei, Întrebîndu-i ce se tot le

  Domnul Djordjević este un bun cunoscător al culturii, istoriei și civilizației române, cu toate că nu are origini românești și niciodată nu a trăit în România. Fiind după profesie tursimolog, la dânsul s-a dezvoltat dorința de a cunoaște cât mai multe culturi și cât mai multe civilizații și bineînțeles de a învăța cât mai multe limbi. Organizând ture turistice prin țările europene, a avut ocazia să le cunoască cultura, printre care și cultura română Care sunt planurile D-Voastră pentru viitor, când este vorba despre organizarea  vizitelor turistice în România și despre vizitele turiștilor români la noi? Planurile mele pentru următorii doi ani sunt gata, deoarece acestea sunt excursiic culturalecare sunt specifice și necesită pregătire pe termen lung și verificare „forensică”. Pentru prietenii noștri din România, am câteva produse turistice, dintre care turul „Prietenii secolelor” a fost deja aranjat cu agenții de turism românești. Trebuia să se realizeze în 2020, dar din cauza situaț

Domnul Djordjević este un bun cunoscător al culturii, istoriei și civilizației române, cu toate că nu are origini românești și niciodată nu a trăit în România. Fiind după profesie tursimolog, la dânsul s-a dezvoltat dorința de a cunoaște cât mai multe culturi și cât mai multe civilizații și bineînțeles de a învăța cât mai multe limbi. Organizând ture turistice prin țările europene, a avut ocazia să le cunoască cultura, printre care și cultura română. Domnule Djordjević, de unde interesul D-Voastră pentru limba și cultura română? Vorbiți foarte bine limba română, unde și cum ați învățat-o? Interesul meu pentru limba și cultura română a venit spontan prin muncă, când în calitate de ghid turistic cu cunoștințe de limba franceză am început să lucrez cu grupuri românești. Dar, de asemenea, prin muncă am învățat și alte limbi romanice, italiană, spaniolă și portugheză. Beneficiile acestui mod autodidact de învățare a unei limbi sunt încă vizibile și ușor de recunoscut. Chiar și astăz

Cebzan Adrian s-a născut pe data de 23.02.1993 în orașul Panciova. Dragostea lui pentru muzică a început să se dezvolte la vârsta de 6 ani. Când era copil stătea lânga televizor și aștepta cu nerăbdare să începe programul muzical. - Aveam o chitară cu o singură coardă și m-am jucat cu ea în fiecare zi. Mămica mea a propus să incerc să cânt la un instrument. Primul instrument la care m-am gândit la acea vârstă micuță era vioara. La vârsta de 7 ani am început să învăț să cânt la vioară cu învățătorul de la școala elementară Ionel Malaimare. După ce am împlinit vârsta de 8 ani am continuat să învăț vioara cu regretatul profesor Todor Petrovici. Școala elementară de muzică am terminat-o la Zrenianin iar în anul 2008 m-am înscris la Școala Medie de Muzică "Jovan Bandur", secția vioară. În anul 2012 am dat admitere la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, specializarea vioară. După absolvirea facultăți am înscris studiile de master cu durată de 2 ani, după care am o

Gheorghe Șorgean (1937-2021) În urmă cu câteva zile, a încetat din viață unul dintre cei mai distinși intelectuali ai românilor din Banatul sârbesc, judecătorul Gheorghe Ghiță Șorgean. Nume distins în pleiada juriştilor din ţara noastră, Gheorghe Şorgean s-a născut la Petrovasâla pe data de 12 aprilie 1937. După terminarea școlii primare în satul natal, frecventează cursurile Liceului român din Vârșeț, după care se înscrie la Facultatea de Drept din Belgrad, unde își susține licența în anul 1960. Deja în anul următor se angajează la Tribunalul Districtual din Panciova, apoi trece la Tribunalul din Covăcița, întorcându-se în curând din nou la Panciova, unde funcționează ca judecător la Tribunalul Comunal și Districtual (1969). În anul 1977 devine judecător la Tribunalul Muncii Asociate al Voivodinei din Novi Sad, unde un timp deține și funcția de locțiitor al președintelui tribunalului. În anul 1984 devine judecător la Tribunalul Suprem al Voivodinei, până la desființarea acest

Activitățile Centrulului Cultural ”Infinitum” din Glogoni au marcat zilele trecute sărbătoarea Crăciunului în mai multe feluri, iar despre aceste activități ne povestește doamna prof. Rodica Marianu. "La concursul ”Scrisoare către Moș Crăciun” au participat copiii care învață limba română la acest Centru și de data aceasta s-au exprimat în formă scrisă. Cunoștințele acumulate la cursuri le-au aplicat în scrisori, iar pe lângă acestea au însușit și unele noțiuni noi. Bucurie și zâmbete pe fața copiilor din Glogoni le-a adus și anunțul că vor fi premiați cu cadouri ocazionale de Crăciun. Prin înregistrări video, interpretând colinde sau urături și recitând poezii despre Crăciun, ei au participat și la evenimentul online ”Colindele neamului” organizat de Comunitatea Românilor din Serbia, dar și la ”Colindele neamului românesc”, organizat de fundația ”Protopop Traian Oprea” și alte asociații. Este important de menționat că pentru desfășurarea cât mai bună a activităților, de o imp

Pe data de 6 ianuarie, creştinii ortodocşi prăznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza. Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul. În ajunul şi în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe se sfintesţe aghiasma cea mare. În materialul video domnul, Gică Costea vorbește despre tradiții și obiceiuri de Bobotează, din Bucovina.

Aprinderea stejarului semnifică arderea păcatelor şi înălțarea spre Lumină. Cu cât flăcările se înalță mai mult, cu atât se crede că este mai îndurător Dumnezeu cu făpturile Sale. După ce aprind trunchiul de stejar, credincioșii asistă la slujba vecerniei, iar la plecare primesc legături din crenguțe de stejar, pe care le duc acasă, rămurelele semnificând puterea și tăria cu care va fi întâmpinat Noul An. Video: Merima Nika Rasha

Satu Nou este recunoscut în Banat ca fiind satul cu cei mai buni muzicieni. Un lucru măreț este faptul că în anul 2020 Școala de Muzică "Jovan Bandur" a deschis la Satu Nou un departament al acestei școli, iar admirabil este faptul că în acest sat întotdeauna au existat relații bune între români și sârbi. Janiel Șublea s-a născut pe data de 4 iunie 1984. În Satu Nou, satul său natal, a terminat școala elementară, iar apoi s-a înscris la Școala de Muzică "Jovan Bandur" din Panciova. În anul 2003 înscrie Facultatea de muzică din Belgrad, Secția Pedagogia și teoria muzicii, sub auspiciile renumitului profesor și compozitor Svetislav Božić, iar lucrarea de licență îi era Analiza armonică a Rapsodiei întâi de George Enescu. https://youtube.com/watch?v=32L1bRihUtw&feature=share La vârsta de 6 ani a făcut primii pași în lumea muzicii, tot atunci a început să cânte la acordeon, mentorul său era maestrul Sorin Boleanțu, despre care domnul Janiel declară: "

  Sunet: Richard Clayderman, Voce: Adriana Petroi