Treceți la conținutul principal

76 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, de azi încep manifestările, în Banatul de Munte

 

Între 19 şi 25 ianuarie, comunitatea germană din România îşi aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative de începuturile deportării în fosta URSS.




Cei 76 de ani de la deportarea germanilor de pe întreg cuprinsul ţării, în îndepărtatele teritorii ale actualei Ucraine şi Rusii, vor fi marcaţi anul acesta şi la Reşiţa, la sfârşitul lunii ianuarie.


Din cei aproximativ 70 de mii de deportaţi din România se estimează că 8 mii şi-ar fi pierdut viaţa acolo.


Din Banat, în perioada ianuarie 1945 – decembrie 1950 au fost deportaţi peste 10 mii de etnici germani. În viaţă pe raza judeţului Caraş-Severin mai sunt astăzi 20 de foşti deportaţi, persoane în etate, din care aproximativ 10 în municipiul Reşiţa.



76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS–Comemorări în Banatul Montan, 25 – 31 ianuarie 2021


25 ianuarie 2021, ora 12.00, Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță Caransebeș:


Vernisajul expoziției de documente „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, în colaborare cu Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale și Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță Caransebeș.


26 ianuarie 2021, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:


Expoziția de artă plastică „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, cu picturi realizate de deportații Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (*14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița).


26 ianuarie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița / online în limba germană:


Prezentare de carte-album: Friedrich Philippi, Erwin Josef Ţigla, „Denkmäler und Gedenktafeln für die im Januar 1945 in die Sowjetunion deportierten Rumäniendeutschen = Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică” – capitolul Transilvania de Nord apărut cu sprijinul familiei Crina și Dorin Dărăban. Cea de a 105-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, apărută în anul 2020 la Editura „Banatul Montan” Reșița.


28 ianuarie 2021, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:


Expoziția de artă plastică „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, cu lucrări realizate de Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai cercului de creație plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele cercuri ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, și Michael Messer (din Sânmartin / Banat, actualmente trăieşte la Augsburg / Germania).


29 ianuarie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița / online în limba română:


Prezentare de carte-album: Friedrich Philippi, Erwin Josef Ţigla, „Denkmäler und Gedenktafeln für die im Januar 1945 in die Sowjetunion deportierten Rumäniendeutschen = Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică” – capitolul Transilvania de Nord apărut cu sprijinul familiei Crina și Dorin Dărăban. Cea de a 105-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, apărută în anul 2020 la Editura „Banatul Montan” Reșița.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oţelu Roşu:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” Anina:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” Oravița:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 11.40, Monumentul Deportaților (Parcul „Cărăşana”), Reșița:


Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni și depunere de coroane de flori.


31 ianuarie 2021, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Bocşa Montană:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

Gerhard  Chwoika

Foto: arhiva



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori