Treceți la conținutul principal

76 de ani de la deportarea etnicilor germani în fosta URSS, de azi încep manifestările, în Banatul de Munte

 

Între 19 şi 25 ianuarie, comunitatea germană din România îşi aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative de începuturile deportării în fosta URSS.




Cei 76 de ani de la deportarea germanilor de pe întreg cuprinsul ţării, în îndepărtatele teritorii ale actualei Ucraine şi Rusii, vor fi marcaţi anul acesta şi la Reşiţa, la sfârşitul lunii ianuarie.


Din cei aproximativ 70 de mii de deportaţi din România se estimează că 8 mii şi-ar fi pierdut viaţa acolo.


Din Banat, în perioada ianuarie 1945 – decembrie 1950 au fost deportaţi peste 10 mii de etnici germani. În viaţă pe raza judeţului Caraş-Severin mai sunt astăzi 20 de foşti deportaţi, persoane în etate, din care aproximativ 10 în municipiul Reşiţa.



76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS–Comemorări în Banatul Montan, 25 – 31 ianuarie 2021


25 ianuarie 2021, ora 12.00, Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță Caransebeș:


Vernisajul expoziției de documente „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, în colaborare cu Serviciul Județean Caraș-Severin al Arhivelor Naționale și Muzeul Județean de Etnografie și a Regimentului de Graniță Caransebeș.


26 ianuarie 2021, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:


Expoziția de artă plastică „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, cu picturi realizate de deportații Anton Ferenschütz (*10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (*14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița).


26 ianuarie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița / online în limba germană:


Prezentare de carte-album: Friedrich Philippi, Erwin Josef Ţigla, „Denkmäler und Gedenktafeln für die im Januar 1945 in die Sowjetunion deportierten Rumäniendeutschen = Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică” – capitolul Transilvania de Nord apărut cu sprijinul familiei Crina și Dorin Dărăban. Cea de a 105-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, apărută în anul 2020 la Editura „Banatul Montan” Reșița.


28 ianuarie 2021, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:


Expoziția de artă plastică „76 de ani de la deportarea germanilor din Banatul Montan în URSS”, cu lucrări realizate de Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai cercului de creație plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele cercuri ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, și Michael Messer (din Sânmartin / Banat, actualmente trăieşte la Augsburg / Germania).


29 ianuarie 2021, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița / online în limba română:


Prezentare de carte-album: Friedrich Philippi, Erwin Josef Ţigla, „Denkmäler und Gedenktafeln für die im Januar 1945 in die Sowjetunion deportierten Rumäniendeutschen = Monumente și plăci comemorative pentru germanii din România deportați în ianuarie 1945 în Uniunea Sovietică” – capitolul Transilvania de Nord apărut cu sprijinul familiei Crina și Dorin Dărăban. Cea de a 105-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, apărută în anul 2020 la Editura „Banatul Montan” Reșița.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oţelu Roşu:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” Anina:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Înălțarea Sfintei Cruci” Oravița:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 10.30, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.


31 ianuarie 2021, ora 11.40, Monumentul Deportaților (Parcul „Cărăşana”), Reșița:


Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni și depunere de coroane de flori.


31 ianuarie 2021, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Bocşa Montană:


Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.

Gerhard  Chwoika

Foto: arhiva



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...

Omul se pierde când nu știe să lupte, dar și când nu știe să se mai oprească. Psiholog Mihail Jianu

 Mihail Jianu, psiholog clinician, acreditat de Colegiul Psihologilor din România din anul 2006, născut în localitatea Craiova, în anul 1980.   Când citesc psiholog Mihail Jianu, întotdeauna văd cuvântul echilibru, presupun că este vorba despre echilibrul dintre trup, suflet și minte (mă corectați dacă greșesc), așadar, ne puteți spune, este greu pentru un om să ajungă la acest echilibru?   Pentru mine, echilibrul înseamnă, în primul rand, o stabilitate lăuntrică. Privind din interior spre exterior, dacă ne aflăm într-o stare de liniște, armonie și acceptare cu ceea ce suntem, această raportare pozitivă la eul propriu, vine ca o forță omnipotentă ce ne activează energia necesară pentru a schimba mersul lucrurilor și în mediul exterior, astfel încât să le orientăm în favoarea propriilor nevoi. Nu este tocmai la îndemâna tuturor persoanelor să găsească echilibrul, deoarece tentații există la tot pasul, iar omul începe să facă excese și să piardă controlul. De pild...

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...