Cebzan Adrian s-a născut pe data de 23.02.1993 în orașul Panciova. Dragostea lui pentru muzică a început să se dezvolte la vârsta de 6 ani. Când era copil stătea lânga televizor și aștepta cu nerăbdare să începe programul muzical.
- Aveam o chitară cu o singură coardă și m-am jucat cu ea în fiecare zi. Mămica mea a propus să incerc să cânt la un instrument. Primul instrument la care m-am gândit la acea vârstă micuță era vioara. La vârsta de 7 ani am început să învăț să cânt la vioară cu învățătorul de la școala elementară Ionel Malaimare.
După ce am împlinit vârsta de 8 ani am continuat să învăț vioara cu regretatul profesor Todor Petrovici. Școala elementară de muzică am terminat-o la Zrenianin iar în anul 2008 m-am înscris la Școala Medie de Muzică "Jovan Bandur", secția vioară. În anul 2012 am dat admitere la Facultatea de Muzică și Teatru din Timișoara, specializarea vioară. După absolvirea facultăți am înscris studiile de master cu durată de 2 ani, după care am obținut numele de mr (master în muzică, specializarea vioară). În decursul studiilor eram angajat în orchestra profesionistă Banatul din Timișoara care este cunoscută ca una dintre cele mai valoroase orchestre din România. Sunt foarte mândru că am făcut parte din această orchestră minunată în decursul studiilor universitare".
Domnul Cebzan face parte din orchestra Caminului cultural ,,3 Octombrie’’ din Satu Nou, din anul 2007 a participat la foarte multe festivaluri în țară și străinătate. În mare parte la toate dintre aceste festivaluri orchestra a obținut premii înalte, trofee ale festivalelor. "Această orchestră a ajuns la un nivel înalt de performanță. Membrii acestei orchestre cu mare drag așteaptă repetiții pentru a studia împreună și a face pregătiri pentru concerte și spectacole de înaltă calitate. Suntem foarte uniți și ne înțelegem foarte bine. Întodeauna găsim soluții bune pentru a îmbunătăți calitatea și virtuozitatea orchestrei". Subliniază prof.mr.Adrian.
Cu mare drag ne spune că au și cadre tinere în sat care au decis să se dedice muzicii. Din luna Septembrie 2020 școala de muzică ,,Jovan Bandur’’ din Panciova a deschis un despărțământ la Satu Nou în colaborare cu școala elementară din localitate, iar domnul Adrian este profesor la acea școală.
-Un număr de 24 de elevi s-au înscris la școala de muzică. Sunt foarte mândru că pot învăta copiii să aibă o educațe muzicală și să cante la vioară. Asteptăm cu drag și copii din alte locălități să se înscrie la școala de muzică, pentru că copiii sunt foarte interesați, iar anul acesta îi așteptăm cu mare drag pe cei noi într-un număr cât mai mare. Durata școlarizări este de 6 ani după care elevii decid mersul lor mai departe. Pentru a cânta la un instrument este nevoie de foarte multă dragoste și sacrificiu și nu în ultimul rând studiu. Pentru copii este foarte bine și frumos să studieze un instrument din cauză că prin aceasta își vor păstra cultura și tradiția, vor avea oportunitatea de a merge la competiții și de a cânta în orchestre bune. În ziua de astăzi, din păcate, suntem dependeți de telefoanele mobile și internet, iar cântatul la un instrument este un lucru bun pentru a uita de telefoane".
Muzica este o artă frumoasă pe care trebuie să o îndragim cât mai mult, ne declară domnul Cebzan care este și membru în noua orchestră CNMNR.
"Din luna Noiembrie 2020 fac parte din orchestra de muzică populară a CNMNR din Serbia cu care vom avea multe spectacole și concerte când situața epidemiologică ne va permite".
Adriana Petroi
Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare. Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante. Petrovasâla, primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...
Comentarii
Trimiteți un comentariu