NECROLOG

Gheorghe Șorgean (1937-2021) În urmă cu câteva zile, a încetat din viață unul dintre cei mai distinși intelectuali ai românilor din Banatul sârbesc, judecătorul Gheorghe Ghiță Șorgean.

Nume distins în pleiada juriştilor din ţara noastră, Gheorghe Şorgean s-a născut la Petrovasâla pe data de 12 aprilie 1937. După terminarea școlii primare în satul natal, frecventează cursurile Liceului român din Vârșeț, după care se înscrie la Facultatea de Drept din Belgrad, unde își susține licența în anul 1960. Deja în anul următor se angajează la Tribunalul Districtual din Panciova, apoi trece la Tribunalul din Covăcița, întorcându-se în curând din nou la Panciova, unde funcționează ca judecător la Tribunalul Comunal și Districtual (1969). În anul 1977 devine judecător la Tribunalul Muncii Asociate al Voivodinei din Novi Sad, unde un timp deține și funcția de locțiitor al președintelui tribunalului. În anul 1984 devine judecător la Tribunalul Suprem al Voivodinei, până la desființarea acestuia în anul 1992. Își continuă cariera ca judecător la Tribunalul Suprem al Serbiei din Belgrad, după care se pensionează în anul 2002. Ca membru al comisiei de examinare al candidaților pentru funcția de judecător, a contribuit la instruirea generațiilor de judecători, oferind întotdeauna ajutorul celor din Banatul de Sud, în special celor din satul său natal Petrovasâla. În acest sens a fost și activitatea sa în domeniul teoretic, contribuind la dezvoltarea științifică a materiei judiciare, a materiei de drept penal, drept civil, dreptul muncii și drept administrativ. A publicat lucrări în diferite reviste de specialitate din acest domeniu, printre care Naša praksa, Pravo - teorija i praksa, Glasnik advokatske komore Vojvodine din Novi Sad, Radničko samoupravljanje din Niš, Sudska praksa, Bilten Vrhovnog suda Srbije şi Pravni informator din Belgrad. Pe lângă lucrările de specialitate, a publicat, mai ales ca student, articole în Pančevac și în Libertatea din Panciova. A cules proverbe și zicători populare în limba română și sârbă, auzite cu diferite ocazii. A descoperit un caiet de folclor popular, din care a publicat câte ceva în revista „Tradiția” din Novi Sad. A fost un mare bibliofil, preocupat în primul rând de cărțile vechi, posedând și o bibilotecă foarte bogată cu cărți, ziare, și reviste vechi, în majoritate în limba română. În 2002 îi apare volumul „Medicinsko veštačenje i prava osiguranika”, publicat la editura Intermex din Belgrad, iar apoi, în 2007, şi volumul „Starosna i porodična penzija“, la aceeaşi editură. A fost prezent şi în viaţa social – politică, în organele Adunării Comunei Covăciţa şi Panciova şi ale Provinciei Autonome Voivodina. Mircea Măran