Treceți la conținutul principal

Activitățile copiilor de la Centrul Cultural "Infinitum"

Activitățile Centrulului Cultural ”Infinitum” din Glogoni au marcat zilele trecute sărbătoarea Crăciunului în mai multe feluri, iar despre aceste activități ne povestește doamna prof. Rodica Marianu.
"La concursul ”Scrisoare către Moș Crăciun” au participat copiii care învață limba română la acest Centru și de data aceasta s-au exprimat în formă scrisă. Cunoștințele acumulate la cursuri le-au aplicat în scrisori, iar pe lângă acestea au însușit și unele noțiuni noi. Bucurie și zâmbete pe fața copiilor din Glogoni le-a adus și anunțul că vor fi premiați cu cadouri ocazionale de Crăciun. Prin înregistrări video, interpretând colinde sau urături și recitând poezii despre Crăciun, ei au participat și la evenimentul online ”Colindele neamului” organizat de Comunitatea Românilor din Serbia, dar și la ”Colindele neamului românesc”, organizat de fundația ”Protopop Traian Oprea” și alte asociații. Este important de menționat că pentru desfășurarea cât mai bună a activităților, de o importanță deosebită este susținerea prin proiectul ”Sprijin educațional”, care este aprobat de către Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia. În momentul de față este în pregătire prezentarea online a evenimentului, viața și opera lui Mihai Eminescu, iar apoi urmează pe 15 ianuarie ca această prezentare să fie și transmisă elevilor, tot prin intermediul internetului, care și ei, la rândul lor, vor contribui cu poezii și lucrări".
Activitățile care se desfășoară la Centrul Cultural ”Infinitum”, la Atelierele de limba română cu elemente de cultură națională din Glogoni, sunt activități lăudabile. La acele cursuri, copiii fac cunoștință și cu tradiția și cultura română, predarea orelor de limba română se ţine la sfârşit de săptămână de către prof. Rodica Marianu într-o încăpere a Casei de Cultură din localitatea Glogoni, unde în bună înţelegere convieţuiesc mai multe etnii. De aceea, la ore nu vin doar copii de origine română, ci și de alte origini, dorind sa învețe cuvinte și expresii noi. Pentru ei, însușirea limbii române este o ocazie rară care le va aduce multe avantaje în viață. Totodată este și și limba prietenilor și a vecinilor lor. Elevii sunt împărțiți in trei grupuri, după nivelul de cunostinţe al limbii, de la nivelul începător, peste nivelul mijlociu și până la nivelul cel mai avansat. Pe doamna Rodica o bucură faptul că orele de limba română și cultură sunt frecventate cu drag de copiii de origine română, dar şi de copiii de origine sârbă, macedoneană și de alte origini. Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori