Treceți la conținutul principal

Noutăți editoriale Siniša Kojić: Viața și activitatea întreprinzătorilor din Satu Nou


Siniša Kojić: Viața și activitatea întreprinzătorilor din Satu Nou (Život i delo privrednika 

Banatskog Novog Sela), Editura „Novi Zeldoš”, Satu Nou, 2020, 218 p. 




Noul volum semnat de Siniša Kojić, un cronicar al localității Satu Nou și un cercetător consacrat al trecutului Banatului și al civilizației sale, aduce un subiect care nu este în mare măsură prezent în istoriografia noastră bănățeană: viața economică.

Mai concret, după o serie de monografii și lucrări mai scurte care descriu diverse aspecte ale istoriei acestei localități, Siniša Kojić, autorul acestui volum, vine cu o prezentare a economiei și a oamenilor de afaceri care au trăit în această localitate în trecut și în prezent. Lucrarea este scrisă clar, documentat și pe înțelesul tuturor, prezentând viața economică a satului, un subiect care nu a fost tratat într-un mod cuprinzător până acum și care este susținut totodată și de un număr mare de fotografii. Și întrucât economia este baza dezvoltării fiecărei societăți, a fiecărei localități, semnificația acestei monografii este cu atât mai mare.

Lucrarea este împărțită în trei capitole, care reprezintă de fapt trei ansambluri logice. Prima parte se referă la dezvoltarea istorică a Satului Nou ca așezare, cu accent pe dezvoltarea economică, mai precis pe dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea până la Cel de-al Doilea Război Mondial și chiar după acesta. 

Cea mai mare atenție este acordată biografiilor unor comercianți și meseriași celebri care au trăit și au activat în perioada menționată. Al doilea capitol este dedicat timpului prezent, adică caracteristicilor dezvoltării economice a localității în prezent. Și în acest caz sunt prezentate biografiile oamenilor de afaceri din Satu Nou, în timp ce în a treia și ultima parte a cărții sunt prezentate companiile care funționează azi în această localitate. Toate cele trei părți ale cărții sunt susținute de un număr mare de fotografii și alt material ilustrat. Autorul subliniază că cea mai mare problemă pe care a întâmpinat-o a fost, de fapt, lipsa materialului documentar, deoarece nu a reușit să găsească surse suficiente pentru anumite perioade sau pentru anumite meșteșuguri și personalități. Pentru primul capitol, care descrie trecutul economic al satului, s-a folosit în general de materiale din Colecția Stevan Đakonović, precum și de arhivele Bisericii Ortodoxe Sârbe și Române locale. Desigur, periodicele, monografiile și studiile au fost, de asemenea, indispensabile. 

Această monografie aduce o reală reîmprospătare a monografismului bănățean, axată până acum în primul rând pe prezentarea situației generale din satele bănățene, a culturii lor, a vieții religioase și școlare și care a neglijat parțial viața economică, care într-un fel este de fapt baza vieții sociale a fiecărei localități. De aceea, lucrarea realizată de Siniša Kojić este demnă de atenția atât a oamenilor de știință, cât și a publicului larg, dar și a tuturor celor interesați de trecutul Banatului și, mai concret, de Satu Nou ca una dintre cele mai importante așezări rurale din Banat. Prin urmare, am onoarea să recomand cu căldură acest volum publicat de asociația „Novi Zeldoš” din Satu Nou, în speranța că autorul Siniša Kojić va continua cercetările și publicarea de noi contribuții la istoria acestei așezări.

dr. Mircea Măran


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...

Omul se pierde când nu știe să lupte, dar și când nu știe să se mai oprească. Psiholog Mihail Jianu

 Mihail Jianu, psiholog clinician, acreditat de Colegiul Psihologilor din România din anul 2006, născut în localitatea Craiova, în anul 1980.   Când citesc psiholog Mihail Jianu, întotdeauna văd cuvântul echilibru, presupun că este vorba despre echilibrul dintre trup, suflet și minte (mă corectați dacă greșesc), așadar, ne puteți spune, este greu pentru un om să ajungă la acest echilibru?   Pentru mine, echilibrul înseamnă, în primul rand, o stabilitate lăuntrică. Privind din interior spre exterior, dacă ne aflăm într-o stare de liniște, armonie și acceptare cu ceea ce suntem, această raportare pozitivă la eul propriu, vine ca o forță omnipotentă ce ne activează energia necesară pentru a schimba mersul lucrurilor și în mediul exterior, astfel încât să le orientăm în favoarea propriilor nevoi. Nu este tocmai la îndemâna tuturor persoanelor să găsească echilibrul, deoarece tentații există la tot pasul, iar omul începe să facă excese și să piardă controlul. De pild...

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...