Treceți la conținutul principal

Janiel Șublea, dirijor al orchestrei de muzică populară din Satu Nou

Satu Nou este recunoscut în Banat ca fiind satul cu cei mai buni muzicieni. Un lucru măreț este faptul că în anul 2020 Școala de Muzică "Jovan Bandur" a deschis la Satu Nou un departament al acestei școli, iar admirabil este faptul că în acest sat întotdeauna au existat relații bune între români și sârbi. Janiel Șublea s-a născut pe data de 4 iunie 1984. În Satu Nou, satul său natal, a terminat școala elementară, iar apoi s-a înscris la Școala de Muzică "Jovan Bandur" din Panciova. În anul 2003 înscrie Facultatea de muzică din Belgrad, Secția Pedagogia și teoria muzicii, sub auspiciile renumitului profesor și compozitor Svetislav Božić, iar lucrarea de licență îi era Analiza armonică a Rapsodiei întâi de George Enescu. https://youtube.com/watch?v=32L1bRihUtw&feature=share
La vârsta de 6 ani a făcut primii pași în lumea muzicii, tot atunci a început să cânte la acordeon, mentorul său era maestrul Sorin Boleanțu, despre care domnul Janiel declară: "Maestrul Sorin Boleanțu este un pedagog foarte bun, dânsul a fost cel care m-a făcut să îndrăgeasc și mai mult muzica populară, am învățat foarte multe de la el, mergeam împreună cu domnul Sorin pe la diferite festivaluri, atât în țară cât și în străinătate și trebuie să menționez că întotdeauna am ocupat locul de frunte în clasament".Când domnul Sorin a devenit director al Casei de Cultură din Satu Nou, Janiel a devenit dirijor al orchestrei de muzică populară din acest sat.
Cu membrii acestei orchestre a avut și are în continuare o relație foarte bună. Împreună au ajuns la performanță și au foarte multe succese, despre care ne povestește chiar domnul Janiel: "Orchestra din Satu Nou este una dintre cele mai bune orchestre din țară, în ultimii 15 ani, ceea ce se dovedește prin premiile obținute, la Festivalul de muzică si folclor din Voivodina, la care din anul 2005 pana in prezent am obținut locul întâi de 7 ori. De asemenea la festivalurile de muzică sârbească am obținut premii importante, cum ar fi, cea mai bună orchestră de muzică populară din Voivodina în anul 2018, iar în anul 2019 am cucerit placheta de aur de la Asociația culturală a Serbiei ca cea mai buna orchestra din țară, și nu în ultimul rând țin să menționez întrecerile Europene la care participăm din anul 2011 și de la aceste întreceri am obținut peste 20 de plachete, de aur, argint și bronz". Membrii orchestrei din Satu Nou au o activitate bogată, domnul Șublea ocupându-se de acestă orchestră cât și de ansamblul folcloric al acestei orchestre. În fiecare an participă la diferite competiții, festivaluri, concerte, atât la cele din Satu Nou cât și la cele din alte localități din Voivodina, localități din Serbia și din străinătate, au participat la numeroase festivaluri în Turcia, Cipru, Slovenia, Italia, Cehia, România, Danemarca, Suedia, Austria, Bulgaria și multe altele țări. https://youtube.com/watch?v=plyoWY3U1Ho&feature=share
Cât despre repertoriul acestei orchestre de muzică populară acesta este variat, membrii orchestrei interpretează muzică românească și sârbească din toate zonele folclorice. Satu Nou este recunoscut în istoria sa ca fiind satul cu cei mai buni muzicieni, un lucru măreț este faptul că în anul 2020 Școala de Muzică "Jovan Bandur" a deschis la Satu Nou un departament al acestei școli, iar admirabil este faptul că în acest sat întotdeauna au existat relații bune între români și sârbi. De curând s-a înființat orchestra de muzică populară a CNMNR, iar domnul Janiel ne declară: "Sunt foarte mândru că fac parte din această orchestră. Orchestra este compusă din 40 de membrii, iar pe această cale îi invit pe toți românii, care știu și doresc să cânte, să ni se alăture. Sperăm că anul acesta să fie un an mai bun în ceea ce privește situația cu pandemia covid 19, iar noi să putem susține concerte și să participăm la multe manifestări culturale. https://youtube.com/watch?v=fkgnmqT3sTs&feature=share Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori