Satu Nou este recunoscut în Banat ca fiind satul cu cei mai buni muzicieni. Un lucru măreț este faptul că în anul 2020 Școala de Muzică "Jovan Bandur" a deschis la Satu Nou un departament al acestei școli, iar admirabil este faptul că în acest sat întotdeauna au existat relații bune între români și sârbi.
Janiel Șublea s-a născut pe data de 4 iunie 1984. În Satu Nou, satul său natal, a terminat școala elementară, iar apoi s-a înscris la Școala de Muzică "Jovan Bandur" din Panciova. În anul 2003 înscrie Facultatea de muzică din Belgrad, Secția Pedagogia și teoria muzicii, sub auspiciile renumitului profesor și compozitor Svetislav Božić, iar lucrarea de licență îi era Analiza armonică a Rapsodiei întâi de George Enescu.
https://youtube.com/watch?v=32L1bRihUtw&feature=share
La vârsta de 6 ani a făcut primii pași în lumea muzicii, tot atunci a început să cânte la acordeon, mentorul său era maestrul Sorin Boleanțu, despre care domnul Janiel declară: "Maestrul Sorin Boleanțu este un pedagog foarte bun, dânsul a fost cel care m-a făcut să îndrăgeasc și mai mult muzica populară, am învățat foarte multe de la el, mergeam împreună cu domnul Sorin pe la diferite festivaluri, atât în țară cât și în străinătate și trebuie să menționez că întotdeauna am ocupat locul de frunte în clasament".Când domnul Sorin a devenit director al Casei de Cultură din Satu Nou, Janiel a devenit dirijor al orchestrei de muzică populară din acest sat.
Cu membrii acestei orchestre a avut și are în continuare o relație foarte bună. Împreună au ajuns la performanță și au foarte multe succese, despre care ne povestește chiar domnul Janiel: "Orchestra din Satu Nou este una dintre cele mai bune orchestre din țară, în ultimii 15 ani, ceea ce se dovedește prin premiile obținute, la Festivalul de muzică si folclor din Voivodina, la care din anul 2005 pana in prezent am obținut locul întâi de 7 ori. De asemenea la festivalurile de muzică sârbească am obținut premii importante, cum ar fi, cea mai bună orchestră de muzică populară din Voivodina în anul 2018, iar în anul 2019 am cucerit placheta de aur de la Asociația culturală a Serbiei ca cea mai buna orchestra din țară, și nu în ultimul rând țin să menționez întrecerile Europene la care participăm din anul 2011 și de la aceste întreceri am obținut peste 20 de plachete, de aur, argint și bronz".
Membrii orchestrei din Satu Nou au o activitate bogată, domnul Șublea ocupându-se de acestă orchestră cât și de ansamblul folcloric al acestei orchestre. În fiecare an participă la diferite competiții, festivaluri, concerte, atât la cele din Satu Nou cât și la cele din alte localități din Voivodina, localități din Serbia și din străinătate, au participat la numeroase festivaluri în Turcia, Cipru, Slovenia, Italia, Cehia, România, Danemarca, Suedia, Austria, Bulgaria și multe altele țări.
https://youtube.com/watch?v=plyoWY3U1Ho&feature=share
Cât despre repertoriul acestei orchestre de muzică populară acesta este variat, membrii orchestrei interpretează muzică românească și sârbească din toate zonele folclorice. Satu Nou este recunoscut în istoria sa ca fiind satul cu cei mai buni muzicieni, un lucru măreț este faptul că în anul 2020 Școala de Muzică "Jovan Bandur" a deschis la Satu Nou un departament al acestei școli, iar admirabil este faptul că în acest sat întotdeauna au existat relații bune între români și sârbi. De curând s-a înființat orchestra de muzică populară a CNMNR, iar domnul Janiel ne declară: "Sunt foarte mândru că fac parte din această orchestră. Orchestra este compusă din 40 de membrii, iar pe această cale îi invit pe toți românii, care știu și doresc să cânte, să ni se alăture. Sperăm că anul acesta să fie un an mai bun în ceea ce privește situația cu pandemia covid 19, iar noi să putem susține concerte și să participăm la multe manifestări culturale.
https://youtube.com/watch?v=fkgnmqT3sTs&feature=share
Adriana Petroi
Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare. Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante. Petrovasâla, primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...
Comentarii
Trimiteți un comentariu