Treceți la conținutul principal

Activitatea culturală a românilor din Doloave



Domnul Lucian Danilov, care este situația actuală în ceea ce privește activitatea culturală a românilor din Doloave?

Activitatea culturală a românilor din Doloave la începutul anului 2020 constă în planificarea în toate segmentele și în toate secțiile care au fost active în perioada precedentă. Fanfara S.C.A. Ion Creangă, pe lângă participarea la festivalele fanfarelor de la Satu Nou și Mesici, va pune accent în anul acesta pe împrospătarea cadrelor prin instruirea tinerelor generații și prin îmbogățirea repertoriului. Secția de dansuri va cultiva la competițiile la care va participa coregrafiile existente de dansuri românești, iar pentru festivalul jubiliar de la Uzdin va pregăti o coregrafie nouă, în speical având în vedere faptul că anul trecut, pentru necesitățile festivalului care a avut loc la Doloave, au fost procurate constume naționale noi. Soliștii vocali și instrumentiști vor încerca și în continuare să se perfecționeze, prin participarea activă la diferite manifestări culturale.
În special se va pune accent pe activitatea cu tineretul, în primul rând cu copiii de vârstă școlară, având în vedere că anul trecut a început  să activeze o secție de învățare facultativă și cultivare a limbii române în cadrul Școlii Elementare „Aksentije Maksimović“  din Doloave cu 24 de elevi din clasele inferioare.

Cum vedeți Dumneavoastră posibilitatea de a se opri asimilarea acestei populații? Ce măsuri se pot lua?

Asimilarea fiind un proces natural nu se poate opri, consecințele ei se pot doar ameliora. Cred că pentru a se realiza aceasta trebuie schimbată conștiința oamenilor din cadrul minorității naționale române, în special privind păstrarea limbii și a culturii. La Doloave deja s-au luat unele măsuri, cum ar fi învățarea facultativă a limbii române la școală și activitatea de cunoaștere a muzicii și dansurilor românești, cât și activitatea în cadrul fanfarei.Următorul pas va fi activitatea atelierelor de limba română în cadrul ONG Banatul pentru tineret, cu elemente ale culturii și istoriei naționale.  Acțiunile care se mai pot întreprinde cu scopul ameliorării asimilării îl reprezintă promovarea ideii că învățarea limbii aduce numeroase beneficii, inclusiv școlarizarea în patria mamă, organizarea excursiilor cu caracter educativ în România, cu scopul cunoașterii culturii și tradițiilor conaționalilor din patria mamă, organizarea de tabere cu scopul apropierii între tinerii etnici români de ambele părți ale graniței. 
Cât de interesat este tineretul pentru cultura românească, există tineri care activează pe plan cultural?
Tineretul din Doloave prezintă un interes de invidiat pentru cultura românească, având în vedere numărul total de români din localitate de 900, numărul de 100 de tineri în toate secțiile (folclor, fanfară, ateliere de limba română) este mai mult decât satisfăcător.
  
Care sunt preocupările Dumneavoastră în domeniul păstrării identității și culturii românești?

Activitățile mele în lupta pentru păstrarea și promovarea culturii și identității românești constă în munca cu ansamblurile de dansatori din Glogoni și Doloave și în întreținerea legăturilor constante cu colaboratorii din România, cu diferite instituții și asociații din patria mamă, în pregătirea diferitelor manifestări (Seara românească, taberele de folclor din România și Serbia etc.) și activități (atelierul de limba română), invitarea formațiilor folclorice din România  la manifestările desfășurate în Voivodina și Serbia, cât și stabilirea legăturilor formațiilor folclorice românești cu cele din regiune, în special cu cele din fosta Iugoslavie.

Ce activități ați desfășurat?
 
Anul trecut m-am angajat în special la pregătirea și organizarea festivalului copiilor și a Marelui festival de muzică și folclor a românior din Voivodina, ca și coordonator executiv al Comitetului local de organizare, paticiparea cu S.C.A Veselia din Glogoni la festivalul Vatra Mioriței din Focșani, iar cu aceeași formație am participat și la manifestările din Deta, Mănăștur (România), cât și la cele din Serbia: Festivalul tradițiilor de la Vrbas, manifestările de la Cuvin, Iancaid, Sân-Ianăș.
Colaborați cu asociații cu caracter românesc din alte localități?
Da, în special cu S.C.A Veselia din Glogoni, cu Asociația Românilor din Ofcea, cu românii din Satu Nou, Ofcea, Deliblata, Cuvin, Iancaid, Sân-Ianăș. 
 
Care sunt planurile pe viitor?

Planurile pentru perioada următoare sunt cu accent pe o colaborare mai strânsă cu România. Cu S.C.A. Veselia vom participa anul acesta la festivalul de la Focșani, stabilirea de legături cu organizații asemănătoare din Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Croația ș Muntenegru, stabilirea legăturilor și invitarea acestor formații la festivalurile din România, cât și invitarea ansamblurilor din România în aceste țări, o muncă mai activă la păstrarea limbii române și la cultivarea acesteia printre românii de la noi, un angajament mai mare în activitățile deja amintite.
Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori