Omul se pierde când nu știe să lupte, dar și când nu știe să se mai oprească. Psiholog Mihail Jianu

Castelul Mocioni - Bissingen, unicul castel românesc din Voivodina

Povestea castelului din localitatea Vlaicovăț  este una tristă, asemeni celor ale multor alte conace din Banatul  Sârbesc , dispărute sau ruinate dincolo de pragul în care ar mai putea fi renovate.

Construcția era însă, la vremea ei, era una impresionantă. Totul a început în anul 1859, când Castelul Mocioni – Bissingen din Vlaicovăţ a fost ridicat de către  Gheorghe Mocioni, în stil clasic. Gheorghe Mocioni În anul 1859 s-a căsătorit cu Elena Somogyi Gyongyos, cu care a avut două fiice.

A debutat în arena luptelor politice în anul 1865 alături de fraţii săi Anton şi Andrei. A candidat din partea naţionaliştilor sârbi şi români în circumscripţia electorală Moravița, fiind ales deputat cu o majoritate zdrobitoare.  În 1888, fiica acestuia, contesa Gheorghina Mocioni, s-a căsătorit cu contele Rudolf Gábor Bissingen.  În urma acestei căsătorii , castelul a trecut în zestrea Bissingen. Familia de origine aromână  Mocioni de Foen a fost în jumătatea a doua a secolului al XIX-lea una dintre cele mai importante familii românești din Asutro-Ungaria. Alexandru  Mocioni  a fost președintele Partidului Național Român din Ungaria, deci un plitician  foarte important. Mocioneștii aveau cea mai puternică fundație din care sprijineau școlarizarea studenților și elevilor. Această familie mai sprijinea şi activitățile culturale românești. Și deseori membrii familiei Mocioni, care a fost foarte numeroasă, se întruneau la castelul din Vlaicovăț unde aduceau hotărâri de importantță majoră pentru națiunea română

Gheorghe Mocioni de Foieni s-a născut la Budapesta în familia lui Ioan Mocioni, ramura de Foeni, fiind frate cu Andrei şi Anton. Toate studiile le-a efectuat în capitala ungară şi a terminat dreptul la Universitatea din Budapesta. După ce a terminat studiile, s-a ocupat câţiva ani de administrarea moşiilor familiei din Vlaicovăţ şi Birchiş.

Contesa Gheorghina Mocioni

Castelul  este situat în mijlocul unui parc mare, îngrădit de garduri şi porţi din fier forjat. În parc se regăseau şi locuinţele birjarilor, mausoleul şi capela familiei Bissingen  un lac artificial cu o fântână şi sculptură în mijloc, pârâuri şi poduleţe. Castelul  avea instalaţie electrică şi iluminat propriu. Era renumit pentru biblioteca formată din peste 2000 de volume, înterioarele decorate cu un interesant mobilier vechi şi o colecţie de obiecte deosebite din porţelan şi argint.

Elena Somogyi Gyongyos 

În urmă cu câțiva  ani, administraţia locală a încheiat un contract de concesiune pe 40 de ani cu o companie italiană. Pe lângă o chirie lunară de 220 euro pe lună, concesionarul era obligat prin contract să obţină actele necesare şi să suporte toate costurile pentru restaurarea castelului şi parcului înconjurător.18)Blic.rs – Restoran u dvorcu;  Planul includea modificarea imobilului într-o destinaţie turistică, prin transformarea sa într-un mic hotel cu 8 camere de lux şi un restaurant la parter cu vedere spre parc. În cele din urmă, au fost evacuate 27 de maşini de moloz şi investitorii italieni nu au mai fost de găsit, fapt care a dus la anularea contractului.

Castelul Mocioni - Bissingen, astăzi

Castelul a rămas în proprietatea  Bissingen-Nippenburg până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi, castelul  aparţine statului şi nu are funcţie. Este într-o stare proastă de conservare. Aflată în precolaps din cauza  abandonului, clădirea este astăzi un adevărat pericol pentru acei câțiva curioși care încă vor să-i treacă pragul.  Proporțiile echilibrate, simetria, conceptul clar, lucrări de calitate artistică – meșteșugărească, fac din acest castel unul dintre cele mai frumoase din Voivodina. Astăzi, din păcate, acest castel se află în ruină şi situația acestuia  poate părea dezolantă, însă  proiect corect de revitalizare a ansamblului nobiliar din Vlaicovăț poate să aducă reale beneficii pe plan local, contribuind totodată la dezvoltarea economică, socială, culturală și identitară a regiunii.     Adriana Petroi