Treceți la conținutul principal
Convenția românilor de pretutindeni a reunit reprezentanți ai mediului asociativ românesc de peste hotare, jurnaliști, editori și scriitori români din întreaga lume, reprezentanți ai mediului academic, ai cultelor românești din diaspora și statele vecine, diplomați români, experți în relații internaționale, oficiali din cadrul Parlamentului României, din Parlamentul European, din Guvernul României, precum și reprezentanți din administrația locală.

Mai multe am aflat de domnul Daniel Magdu, care a reprezentat Comunitatea Românilor din Serbia. 

Pe ce dată a avut loc convenția românilor de pretutindeni?

Conveția a fost pe data de 24.01.2020. în Parlamentul României. Sunt convins că organizatorii au ales această dată deoarece este o zi simbolică, ziua Unirii Principatelor Române, deoarece și în cadrul acestui eveniment au fost uniți reprezentanții organizațiilor reprezentative ale românilor de pretutindeni cu scopul de a crea un cadru juridic comun pentru apărarea intereselor comune ale tuturor românilor. 

În afară de D-Voastră, cine i-a mai reprezentat pe românii din Serbia?
 Am fost prezenți doi reprezentanți ai Comunității Românilor din Serbia: Dr. Ion Omoran și eu, dar au fost și reprezentanți ai asociațiilor civice din Timoc Ivița Glișici, Dragan Demici, Zavișa Jurj, Predrag Balașevici și Dragișa Constandinovici Trăian.

Care au fost temele dezbătute vis a vis de românii din Serbia?

Problemele respective au fost prezentate în repetate rânduri și sunt legate de conservarea identității românești a comunităților noastre. În primul rând problemele legate de învățământ, posibilitățile de îmbunătățire a metodologiei, a pregătirii profesionale a cadrelor didactice (ceea ce am început din anul 2019 cu ajutorul Institutului Eudoxiu Hurmuzachi) precum și a echipării cabinetelor, burse pentru cadre didactice și elevii înscriși în clase cu limba de predare română. Toate acestea cu obiectivul principal – creșterea  numărului de elevi în clasele cu limba de predare română. La fel am dezbătut și alte subiecte legate de cultură, informare, a fost prezentată propunerea legislativă legată de emiterea cărții verzi a românilor de pretutindeni, modificarea legii cetățeniei pentru etnicii români din afara granițelor țării și alte subiecte.

Care sunt impresiile D-Voastră după această convenție?

Ne încurajează faptul că acest eveniment are tendința reală de a fi unul tradițional și reprezentativ, că este bazat pe consensul tuturor factorilor politici (au fost reprezentanții tuturor partidelor parlamentare), că am vorbit lucruri concrete a căror realizare o vom monitoriza împreună.
Adriana Petroi

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe