Povestea Mariei Prita, aromânca din Seleuş, începe acolo unde începe şi medicina.
Ca fată, a visat să devină medic, ceea ce la acea vreme era de neconceput pentru femei având în vedere mediul în care au trăit și au crescut. Cu toate acestea, Maria și-a realizat visul.
Cunoștințele și priceperea nu sunt singurele atuuri care o definesc ca medic. A reușit să își construiască o reputație care o deosebesc de restul sătenilor din acea perioadă.
Maria Prita este născută la Seleuș pe data de 4 aprilie 1866, ca fiica negustorului aromân Gherghe Prita, care avea prăvălie la Seleuș. Micuța Maria a fost botezată la Biserica Ortodoxă Română din Seleuș de către preotul Șdicu. Mama Mariei se numea Mileva, născută Stanisavljević. Gheorghe a venit de copil de 10-11 ani la Panciova din Klisura, cu unchii săi Stevan și Jovan Oka, care au lucrat ca și calfe la unchiul lor Stevan Zega. După moartea lui Gheorghe, grija de Maria a rămas pe seama mamei Mileva, care după susținerea bacalaureatului la Liceul de fete din Panciova, a înscris Facultatea de Medicină din Zürich, Elveția. În anul 1893 a devenit medic și s-a căsătorit cu dr. Nikola Vučetić din Šabac.
Maria a mers la specializare la Viena, la clinica cunoscutului ginecolog dr. Hrabak. La Viena s-a născut fiica ei Jelica. A doua fiică, Dušica, s-a născut cinci ani mai târziu la Belgrad. În anul 1896 familia a trecut la Belgrad, unde Maria avea cabinet privat până la începutul războaielor balcanice, după care a fost angajată ca medic comunal în locul soțului, care a fost trimis pe front. În timpul Primului Război Mondial, a lucrat ca medic la spitalul militar din Kragujevac, care în noimebrie 1915 a fost evacuat la Niș, iar mai târziu la Prokuplje și Vrnjačka Banja. A participat și la retragerea peste Albania, a ajuns pe Corfu și pe Frontul de la Salonic, iar la sfârșitul războiului se îngrijea de copiii sârbi la Lozana și a participat la detașamentul de invalizi din Toulon.
Datorită cunostinţelor sale avansate în domeniu, a deţinut mai multe funcţii, precum: președinta Societății femeilor-medici din Belgrad, întemeietoarea Partidului femeilor, activă în Asociația mamelor, în Arhiva sârbă pentru medicină, Căminul elevelor. A scris lucrări de specialitate și articole și a organizat ridicarea și activitatea Spitalului memorial Lady Caundry de la Dedinje. A fost primul medic-femeie în Austro-Ungaria de sud, decorată cu „Albanska spomenica”, cu ordinul Sf. Sava de gradul trei, ordinul Crucii Roșii și cu alte ordine. A înființat Spitalul feminin,a fost foarte activă în asociațiile femeilor și asociațiile medicilor.
Sãtenii nu au dat-o uitării, Asociația Femeilor "Maria Prita" din Seleuş dovedeşte importanţa celei care a fost Maria Prita. Deasemenea, la Panciova, o stradă îi poartă numele.
Maria Prita s-a stins în anul 1954 și a fost înmormântată la Balgrad.
Adriana Petroi
Ca fată, a visat să devină medic, ceea ce la acea vreme era de neconceput pentru femei având în vedere mediul în care au trăit și au crescut. Cu toate acestea, Maria și-a realizat visul.
Cunoștințele și priceperea nu sunt singurele atuuri care o definesc ca medic. A reușit să își construiască o reputație care o deosebesc de restul sătenilor din acea perioadă.
Maria Prita este născută la Seleuș pe data de 4 aprilie 1866, ca fiica negustorului aromân Gherghe Prita, care avea prăvălie la Seleuș. Micuța Maria a fost botezată la Biserica Ortodoxă Română din Seleuș de către preotul Șdicu. Mama Mariei se numea Mileva, născută Stanisavljević. Gheorghe a venit de copil de 10-11 ani la Panciova din Klisura, cu unchii săi Stevan și Jovan Oka, care au lucrat ca și calfe la unchiul lor Stevan Zega. După moartea lui Gheorghe, grija de Maria a rămas pe seama mamei Mileva, care după susținerea bacalaureatului la Liceul de fete din Panciova, a înscris Facultatea de Medicină din Zürich, Elveția. În anul 1893 a devenit medic și s-a căsătorit cu dr. Nikola Vučetić din Šabac.
Maria a mers la specializare la Viena, la clinica cunoscutului ginecolog dr. Hrabak. La Viena s-a născut fiica ei Jelica. A doua fiică, Dušica, s-a născut cinci ani mai târziu la Belgrad. În anul 1896 familia a trecut la Belgrad, unde Maria avea cabinet privat până la începutul războaielor balcanice, după care a fost angajată ca medic comunal în locul soțului, care a fost trimis pe front. În timpul Primului Război Mondial, a lucrat ca medic la spitalul militar din Kragujevac, care în noimebrie 1915 a fost evacuat la Niș, iar mai târziu la Prokuplje și Vrnjačka Banja. A participat și la retragerea peste Albania, a ajuns pe Corfu și pe Frontul de la Salonic, iar la sfârșitul războiului se îngrijea de copiii sârbi la Lozana și a participat la detașamentul de invalizi din Toulon.
Datorită cunostinţelor sale avansate în domeniu, a deţinut mai multe funcţii, precum: președinta Societății femeilor-medici din Belgrad, întemeietoarea Partidului femeilor, activă în Asociația mamelor, în Arhiva sârbă pentru medicină, Căminul elevelor. A scris lucrări de specialitate și articole și a organizat ridicarea și activitatea Spitalului memorial Lady Caundry de la Dedinje. A fost primul medic-femeie în Austro-Ungaria de sud, decorată cu „Albanska spomenica”, cu ordinul Sf. Sava de gradul trei, ordinul Crucii Roșii și cu alte ordine. A înființat Spitalul feminin,a fost foarte activă în asociațiile femeilor și asociațiile medicilor.
Sãtenii nu au dat-o uitării, Asociația Femeilor "Maria Prita" din Seleuş dovedeşte importanţa celei care a fost Maria Prita. Deasemenea, la Panciova, o stradă îi poartă numele.
Maria Prita s-a stins în anul 1954 și a fost înmormântată la Balgrad.
Adriana Petroi
Comentarii
Trimiteți un comentariu