Monografia localităţii Deliblata

Doamna Vera este autoarea monografiei localității Deliblata, intitulată Deliblata – pe urmele trecutului, scrisă în limba sârbă, din care reproducem un scurt fragment tradus în limba română, care se referă la colonizarea românilor în această localitate. 

Dansatorii români din Deliblata

Vera Meza s-a născut la 2 iulie 1943 la Deliblata, din tatăl Djura Petrovici și mama Bisenija, născută Nikolici. A absolvit școala elementară în locul de naștere în 1957, Școala Normală Ziva Jovanovic din Vârșeț, obținând gradul de profesor în anul 1977, la Academia Pedagogică din Vârșeț. A lucrat ca profesor timp de 36 de ani la Școala elementară Paja Marganović din Deliblata, unde s-a pensionat în 1998. A fost căsătorită cu Viorel Meza, magistru în agricultură, care și-a dat contribuția sa la alcăuitea acestei monografii prin traducerea documentelor din limba română în limba sârbă.

Corul român din Deliblata condus de învățătorul George Bujigan, în anul 1904

Colonizarea românilor

Românii s-au stabilit la Deliblata începând cu anul 1765 din zonele Sighișoara și Alba Iulia, iar în 1771 și din împrejurimile Orșovei, Goruiei, Giurgiului și Rachitovei. De aici numele familiilor care s-au purtat după locul de reședință: Rachitovan, Goruian, Gurian, Jurjovan și, din Jebel - Jebelean. Dr. Gligor Popi amintește faptul că în jurul anului 1800 românii din Șoșdea, Ilidia, Răcăjdia, Iam și Năidaș au emigrat în Deliblata. Se consideră că românii se deplasează în sud-vestul Banatului în două faze. Primul grup s-a stabilit în anii 1765-1768, în iar al doilea a venit la începutul secolului al XIX-lea, când s-au stabilit la Vladimirovaț (Petrovasâla), Uzdin, Kozjak, Samoș, Deliblata și Maramorac. Uzdinul și Petrovasâla sunt colonizate cu românii din Jamul Mare și Clopodia iar cei din Deliblata din vecinătatea Oraviței. Românii din Deliblata și Maramorac sunt, potrivit unei surse, Mocani, nume dat păstorilor ardeleni.

Fanfara din Deliblata

Motivele de emigrare sunt economice. Românii părăsesc așezările subcarpatice și încearcă cu turmele lor să pătrundă în pășunile bogate ale Banatului. Sosirea românilor în Deliblata poate fi urmărită printr-o analiză a Protocolului botezaților din Deliblata, care cuprinde perioada din 1779 până în 1783, când au fost create matriculele bisericești în care se menționează cele mai vechi familii românești: Filip Ardelean, Nicolae Butoarcă, Lazăr Jebelean, Pavel Bălan, Nicolae Miuța, Iancu Lăpădat, Petru Șorgean, Samuilă Remeneac, Martin Truia, Costa Fira, Pavel Goruian și familiile Gogoașă, Guțu, Opra, Fira și Giurgiovan. În Conscripția Parohială a Deliblății, care cuprinde perioada din 1813 până în 1819, de la numărul 75 au fost înscrise următoarele familii românești: Chirilă Truia (născut în 1743), Mateu Jurjovan (1750), Ilie Jurjovan (1753), Pavel Lăpădat (1754), Marcu Butoarcă (1756), Străin Ardelean (1756) și Lazăr Guțu (1856 , Străin și George Guțu (1759), Simeon Dragomir (1759), Păun Jurjuvan (1760), Ioan Roxa (1762), Petru Trailov (1764), Jivan Jeravliev (1766), Lazăr Cornea (1768), Adam Rachitovan (1770), George Augustin (1770), Lazăr Bălan (1771), Pavel Domoșlean (1772), Toma Simeon (1773), paroh Andrei Ivacicovici (1773), Pavel Adamov (1780), Pavel Rotar (1780), Lazăr și Todor Guțu (1782), Mateu Gherga (1782), Jivan Trailov (1785), Paul Terziu (1788), George Lupșa (1786), George Ciochin (1783), Dimitrie Lupșici (1792), Ilie Duda (1792) și Ioachim Miuța (1797). Conscripția are peste 200 de ani și este în stare proastă. Fișele lipsesc până la numărul 79, unele coli sunt sfâșiate, iar lista se încheie cu numărul 340, astfel încât datele sunt incomplete. Nu este înregistrat unde s-au născut persoanele, doar anul nașterii și morții. Nici măcar nu există o evidență a preotului care a purtat evidența. Multe familii aveau mai mult de 20 de membri. Conform acestei conscripții, familia lui Păun Jurjovan, înregistrată sub nr.129, are următorii membri: Păun Jurjovan (1760), urmat de Lazăr (1771), Todor (1774), Tadeu (1784), Mateu (1798), Dimitrie (1799). Nicolae (1797), Aura (1802), Mateu (1805), Vasile (1811), George (1813), Andrei (1817), Smilca (1752), Ana (1777), Sara (1792), Maria (1801), Maria (1796), Ana (1792), Ana (1812), Sofia (1816), George (1819), Maria (1801), Hristina (1821), Elisa (1820), Eugeniu (1818), Andrei (1824), Vasile (1826), Nicolae (1813), Stefan (1827), Marta (1827), Elizabeta (1804), Jivca (1834), Jivota (1834), Ioachim (1836), Maria (1836) și Atanasiu (1838).

Adriana Petroi