Treceți la conținutul principal

„ROMÂNIA ESTE O ȚARĂ MINUNATĂ”


Milena Reković din Panciova, studentă la Școala de Studii Înalte pentru Educatori Mihailo Palov din Vârșeț,  iar în momentul de față este în ultimul an la masterat. 

A participat la programul Erasmus plus, până acum de trei ori. Prima dată a participat la această mobilitate la Arad în România, unde a urmărit cursurile în semestrul de iarnă, însă cu această ocazie nu a ajuns chiar atâta de mult în contact cu limba română pentru că profesorii și colegii de la universitate vorbesc perfect limba engleză, dar a ascultat cursurile din istoria României și astfel a început să înveţe ceva mai mult despre această țară, România, de care este fascinată.
Mai târziu s-a anunțat încă o dată pentru același program, și de data aceasta a mers la Sibiu, unde situația era ceva mai diferită decât prima dată, având o barieră lingvistică în comunicarea cu mediul, începând cu colegii, profesorii și până la cetățenii Sibiului, astfel că a adus hotărârea, la proprie inițiativă, și a început să se interesez mai mult de învățarea limbii române. În comunicarea de zi cu zi am încercă să îşi extindă cunoștințele de limba română pe cât de mult posibil, a început să se folosesc de literatura de pe internet, de diferite cursuri de tip înregistrări de 20-30 de minute de pe internet.
Pentru  treia oară când a concurat, la acelaşi program, a mers la Alba Iulia. Ne Poate spune că orașul a fascinat-o în adevăratul sens al cuvântului. Acolo a ajuns mai mult în contact cu, cultura și istoria României, a început și să viziteze unele orașe, unele locuri cultural-istorice și astfel a însușit anumite cunoștințe despre acestea. Împrejurare a fost  cea mai importantă pentru ea, pentru că a cunoscut o persoană cu care a intrat în relații mai deosebite și din această zi, respectiv din urmă cu doi ani, aceasta a continuat, astfel că acum are o motivație și o dorință și mai mare să înveţe cât mai bine limba română și în același timp să încerce să învățe în măsură cât mai mare despre obiceiurile poporului român.
La întrebarea: Ce informații a avut despre România înainte de a pleca la universitățile amintite prin schimbul de studenți? Milena răspunde:
Aproape nimic. În general, vorbesc aici de orașul în care trăiesc, Panciova, există un stereotip, unde noi avem o imagine complet, diametral opusă despre România, nu avem nici dorința nici interesul de a merge acolo, pentru că nici nu ne este oferit nimic, în primul rând prin intermediul mass-media, nu se transmite nimic, și din acest motiv oamenii nici nu arată ineres de a călători în România. România este o țară minunată. Eu am avut cinstea și ocazia de a vizita mai multe orașe, este minunat ce se poate vedea din natură dar și alte „atracții”. Iată, eu am fost prima care a eliminat acest stereotip și în continuare doresc să vizitez și să văd cât mai multe din această țară.
Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori