Tezaurul cultural al Banatului sârbesc

Clădirile cu caracter profan aparţin secolului al XVIII-lea, al XIX-lea şi al XX-lea.

Castelul din Sălcița, azi clădirea Cancelariei locale

 La Vârşeţ se evidenţiază clădirea Magistratulului (1723?), Palatul episcopal (1760), Farmacia de pe scări (1784), clădirea „La două pistoale” din jumătatea a doua a secolului al XVIII-lea, iar la Panciova clădirea Magistratului (1833) şi Berăria veche (1722).  În afara oraşelor bănăţene, în lumea rurală, de o deosebită frumuseţe şi valoare istorică şi culturală sunt castelele construite de nobilii şi latifundierii bănăţeni. Printre acestea, le amintim pe cele din Hajdučica, Stari Lec, Srediştea Mare, Kapetanovo şi Vlaicovăţ. 

Dintre imobilele etnografice  găsite pe lista monumentelor culturale amintim moara de pe râul Nera, găsită lângă Kusici. 

Instituţii muzeale de prestigiu se găsesc în toate cele trei oraşe ale Banatului de Sud. La Vârşeţ, Muzeul a fost înfiinţat în anul 1882, fiind alcătuit din şase departamente: cel arheologic, istoric, natural, etnologic, artistic şi numismatic. Clădirea „Concordia” reprezintă azi sediul Muzeului Municipal din Vârşeţ, cu expoziţia permanentă „Vârşeţul vechi” şi o expoziţie de arme vechi, iar în clădirea „Farmacia de pe scări”, care este tot în proprietatea muzeului, se găsesc trei expoziţii permanente: Farmacia veche, expoziţia de pictură „În amintirea lui Paja Jovanović” şi expoziţia arheologică. Muzeul din Panciova (1923) are patru departamente: cel de istorie, arheologie, etnologie şi arte. În acest muzeu se păstrează una dintre operele capitale ale picturii sârbe: Marea migraţie de Paja Jovanović, cât şi numeroase picturi ale lui Uroš Predić, Constantin Daniel ş.a. 

Pe lângă muzeele amintite, mai sunt şi case memoriale şi muzee dedicate unor personalităţi, evenimente sau fenomene. Amintim în acest context Muzeul memorial „Mihailo Pupin” din Idvor, dedicat marelui savant bănăţean. 

Galeriile de artă sunt numeroase şi cu unconţinut bogat. De un renume binemeritat se bucură Galeria de pictură naivă din Covăciţa, în care se păstrează numeroase opere ale lui Martin Jonas, Zuzana Halupova şi alţi pictori naivi care aparţin etniei slovace din Banat. Şcoala de pictură naivă din Uzdin, cu lucrări prezentând momente din obiceiurile şi viaţa cotidiană a românilor din această localitate, este prezentată în Galeria din cadrul Casei Culturale din Uzdin. Una dintre cele mai valoroase colecţii particulare este aşa-numita Colecţia Đakonović din Satu Nou, alcătuită din numeroase artefacte, cărţi vechi, documente şi fotografii.

Pe teritoriul Banatulului de Sud se găsesc în total 108 de bunuri culturale imobile, dintre care 46 în municipiul Panciova. Opt dintre acestea sunt categorízate ca bunuri de importanţă deosebită. 

Rămăşiţele medievale sunt puţine la număr. Amintim Cula (Cetatea) Vârşeţului şi mânăstirile Voiloviţa şi Mesici. 

Dintre clădirile ecleziastice, pe această listă se găsesc Biserica Adormirii Maicii Domnului (Uspenjska crkva), Biserica evanghelistă, Biserica romano-catolică a sf. Carol Borromeus, Biserica Schimbarea la faţă (Preobrazenska crkva), toate din Panciova; Biserica romano-catolică a sf, Gherhard, Catedrala ortodoxă sârbă, Biserica ortodoxă sârbă a Adormirii Maicii Domnului (cunoscută şi ca Biserica mică sau Mala crkva), Biserica sf. Cruci, Biserica sf. Teodor al Vârşeţului, Catedrala Ortodoxă Română, toate din Vârşeţ; Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă Română, Biserica Romano-Catolică, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Evanghelică, toate din Biserica Albă; iar dintre bisericile şi mânăstirile din zonele rurale: mânăstirea Srediştea Mare, Mânăstirea sf. Arhanghel Mihail din Haiduciţa, Biserica Ortodoxă Sârbă din Iasenova, Biserica Înălţării Domnului din Iarkovaţ, Biserica Ortodoxă Română din Uzdin, Biserica Ortodoxă Sârbă Schimbarea la Faţă din Dobriţa, Biserica Ortodoxă Română din Râtişor.

Fragmente din :“Tezaurul cultural al Banatului sârbesc”, Hărţi etnografice, migraţii, schimbări de peisaj cultural, coord. dr. Elena Rodica Colta, Editura Etnologică, Bucureşti, 2016, p. 140-155. Prof.dr. Mircea Măran