Treceți la conținutul principal

Legăturile familiei doctorului Virgil Musta cu Banatul sârbesc

Virgil Musta, cel care conduce secția de boli Infecțioase a spitalului „Victor Babeș" din Timișoara, a atras atenţia prin vindecarea a zeci de pacienți infectați cu coronavirus.
Eroul zilelor noastre, merită toată atenția și respectul nostru. În următorul material vom scoate la suprafață și rădăcinile familiale ale doctorului erou Virgil Musta.
Medicul Virgil Musta


Medicul Virgil Musta, cu aproape 30 de ani experienţă în bolile infecţioase. A terminat medicina în 1984. Pentru o scurtă perioadă a fost medic de ţară, la Remetea Mică. Revoluţia l-a prins la Electrotimiş, medic de uzină. După 1990 s-a înscris la concursul pentru specialitatea de boli infecţioase. La scurt timp şi-a dat doctoratul în enterocolitele la copii. A prins postul la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. Spirit altruist, şi-a împărţit timpul între familie, biserică şi spital. Din 1998 conduce Fundaţia Profilaxis, înfiinţată împreună cu fratele său şi cu alţi colegi. A moştenit credinţa de la bunicii săi, iar de la tatăl său, Horia Musta, fotbalul. În 1993 a participat cu echipa naţională a medicilor la Cupa Mondială de la Riccione, din provincia Rimini, Italia, unde a reuşit să obţină cu echipa sa un spectaculos loc III.




Filaret Musta (unchiul doctorului )
Filaret Musta
(1839-1930)
Descendent dintr-o familie de preoți, face gimnaziul la Beiuș, studiază dreptul la Debrețin, iar teologia la Caransebeș și Leipzig. În 1871 devine profesor la Institutul Teologic din Caransebeș, în același an fiind hirotonit în deacon, iar în 1875 se călugărește,  preluând numele de Filaret, în locul numelui său de naștere Filip. În anul 1891 devine arhimandrit, iar în 1902 vicar episcopesc. Încercarea de a fi numit de episcop al Caransebeșului, în anul 1908,  nu se termină cu succes, împăratul neconfimând această alegere. Se stinge din viață pe data de 14 octombrie 1939.

Preotul Iuliu Musta (străbunicul doctorului)
Preot la Glimboca, un luptător devotat cauzei naționale românești din Austo-UNgaria.

Preotul Virgil Musta ( bunicul doctorului)
Născut pe data de 8 februarie 1884 la Glimboca, a fost fiul preotului Iuliu Musta și nepotul arhimandritului Filaret Musta. În perioada 1914-1919 a fost preot la Mărghita, lângă Vârșeț, iar în urma împărțirii Banatului între Regatul S.C.S. și România, trece în România, unde ocupă postul de profesor la Școala Normală din Caransebeș, iar în anul 1922 devine protopop de Oravița. Se găsește pe lista delegaților pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Horia Musta (tatăl doctorului)s-a născut în 21 august 1914 în comuna Marghita Mare, lângă Vârşeţ (Serbia). A absolvit şcoala elementară în 1924, liceul în 1931 şi a fost student la Facultatea de Drept în perioada 1932-1937.
El nu a dorit să urmeze tradiţia familiei şi să se facă preot, dar a ajuns să fie fotbalist, tenisman, politician liberal şi ofiţer pe frontul de est între anii 1941-1944, în cadrul Corpului de Vânători de Munte sub comanda generalului Gheorghe Avramescu. Pe front, a fost rănit de două ori.
Apoi Musta a fost decorat cu "Coroana României", "Steaua României" , "Vulturul german" şi "Crucea de Fier". În 1948, Musta a fost încarcerat de comunişti.
Este întemeietoruol Partidului Național LIberat, filial Timiș. Este autorul volumului Neamul Mustonilod din Banat. A decedat în 2012, la vârsta de 98 de ani.

Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Grebenaț, localitate străveche

  Sunet: Richard Clayderman, Voce: Adriana Petroi