Treceți la conținutul principal

Ivana Ranimirov, directoarea Teatrului Popular Sterija

Trebuie să spun că, cu președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române, domnul Daniel Magdu, avem o colaborare și o susținere deosebită. Toate spectacolele scenei în limba română sunt subtitrate şi în limba sârbă, astfel că sunt foarte vizionate și urmărite de mass-medii din partea RTS și RTV, şi din partea tuturor mediilor locale pentru acest fapt, eu le mulțumesc pe această cale. Aș mai adăuga că speranţa mea este ca anul acesta să facem parte din încă un proiect, care ne va aduce un minunat spectacol interactiv pentru copii în limba română.


Ivana Ranimirov, directoarea Teatrului Popular Sterija

Ce ne puteți spune despre activitățile, succesele dar și problemele pe care le întâmpină Teatrul Popular „Sterija” din Vârșeț, cât și despre  planurile pentru viitotor ale acestei prestigioase instituții culturale?

Teatrul Popular „Sterija” este una din puținele teatre de la noi care se poate mândri cu o istorie teatrală lungă și bogată. Dacă privim în trecutul istoric, nu putem să nu amintim anul 1920, când cu ajutorul Minsiterului Culturii de atunci și al lui Branislav Nušić a fost înființat primul teatru profesionist din Banat, cel din Vârșeț. Însă acesta a existat doar trei ani. Iar apoi, după o pauză îndelungată, după Al Doilea Război Mondial, în anul 1945, Comitetul Popular Municipal aduce hotărârea de înființare a teatrului, sub numele care îl poartă până azi. Din 1945 și până azi casa noastră activează fără întrerupere, astfel că anul acesta vom aniversa 75 de ani de existență. Am avut premiera spectacolului „Unchiul Vania” în regia lui Andrei Nosov, apoi premiera spectacolului pentru copii „Nemusti jezik” în regia lui Jovan Grujić, premiera din cadrul scenei în limba română „Mirosul a doi trandafiri” în regia Snežanei Udicki și spectacolul prin care am aniversat 75 de ani de activitate, ”Pokondirena tikva” de Sterija, în regia lui Djurdja Tešić, care a fost întâmpinată foarte călduros de publicul care întotdeauna cu mare bucurie urmăreștre operele teatrale ale lui Sterija.

Planuri sunt multe, în special vreau să menționez că T.P. Sterija după o pauză de zece și mai mulți ani va participa la festivalul Teatrelor Profesioniste din Voivodina cu două spectacole: „Unchiul Vania” în regia lui Andrei Nosov și „Nemusti jezik” în regia lui Jovan Grujić. 

Până la sfârșitul anului vom pregăti două spectacole pentru copii, unul despre tânărul Nikola Tesla, după textul colegului nostru drag, care ne-a părăsit prea devreme, Dragan Džankica și Cartea despre piticii vârșețeni, după textul lui Dušan Belča. Pentru  sfârșitul anului este planificată și premiera scenei în limba română. Toate acestea sunt greu de realizat din cauză că T.P. Sterija duce lipsă în primul rând de actori, dar și de personal  tehnic, astfel că pe viitor vom fi nevoiți să întinerim și să împrospătăm ansamblul.

În ce măsură sunt interesați tineri pentru paticiparea la activitățile teatrale?

 Vârșețul are oameni tineri minunați, și noi avem obligația morală să credem în ei și să îi sprijinim. Vârșețenii sunt un public teatral foarte cultivat, noi ne străduim ca în primul rând să îi aducem pe cei mai mici la teatru în fiecare duminică la ora 11,00 înaintea mesei de prânz, care aici la noi în Banat este un act familiar deosebit de festiv, să vină cu bunicii la teatru, să își creeze obișnuință ca să vină, pentru că sunt publicul nostru teatral cel mai valoros. 
Însă nici într-un caz nu trebuie să îi neglijăm pe cei tineri, care din fericire sunt din ce în ce mai mulți incluși în activitățile Teatrului.
 
Care este situația actuală în ceea ce privește scena în limba română din cadrul T.P. „Sterija”?

Teatrul vârșețean se desosebește de altele și prin faptul că este unicul din țară care are scenă în limba română. Noi suntem mândrii de acest fapt, însă în același timp este și o mare responsabilitate, în primul rând față de cei care au depus cele mai mari eforturi în formarea lui și aici nu putem ca să nu îl amintim pe Petru Cârdu, în îndepărtatul an 2002/2003, când a fost formată scena, am citit că Petru Cârdu a declarat că va fi o minune dacă scena supraviețuiește, și iată că nu numai că a spuraviețuit, ci ea durează și are o activitatea reușită. Din păcate, sunt puțini actori, pe lângă angajata noastră Monica Boldovină Bugle și pe lângă colaboratorii noștri permanenți Otilia Pescariu și Ionică Cugia, ne lipsesc actori. 

În ce măsură este interest publicul românesc de la noi să urmărească activitatea și spectacolele puse în scenă  în limba română?

Trebuie să spun că, cu președintele Consiliului Național al Minorității Naționale Române, domnul Daniel Magdu, avem o colaborare și o susținere deosebită. În acest an am aplicat la Secretariatul provincial cu proiectul pentru un nou spectacol. Trebuie să amintim că anul trecut am dat spectacol în Moldova. Și în același timp doi artiști de la noi, scenografa Sofija Lučić și Ionică Cugia au făcut parte dintr-un mare proiect internațional în orașul Bacău, iar anul acesta îi așteptăm pe oaspeți la Vârșeț cu premiera. Toate spectacolele scenei în limba română sunt subtitrate în limba sârbă, astfel că sunt foarte vizionate și urmărite de mass- medii din partea RTS și RTV, din partea tuturor mediilor locale și eu le mulțumesc pe această cale. Aș mai adăuga că sper că anul acesta vom face parte din încă un proiect, care ne va aduce un minunat spectacol interactiv pentru copii în limba română.

Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Grebenaț, localitate străveche

  Sunet: Richard Clayderman, Voce: Adriana Petroi