Treceți la conținutul principal

"De fiecare dată când pășesc pe scenă am emoții dar cred că acesta este un lucru pozitiv. Un om fără emoții nu poate să ajungă la sufletul ascultătorului. Muzica în sine, este plină de emoție".

Pentru început vă rog să vă prezentaţi, să ne spuneţi  despre
dumneavoastră, unde lucraţi, cu ce vă ocupaţi?
Numele meu este Lavinius Nikolajevic și sunt muzician. Chiar dacă pare o descriere simplă, această caracterizare succintă însumează o viață dedicată fenomenului muzical din care cu bucurie fac parte. În momentul de față sunt cadru didactic asociat al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică și Teatru, Disciplina de Instrumente tradiționale de suflat din lemn. 

Domnule Lavinius, ştim că sunteţi preocupat de muzică. Vă
rugăm să ne spuneţi, când aţi îndrăgit muzica ?
Pasiunea și aplecarea față de muzică a fost dezvoltată de către bunicul meu Gheorghe Nikolajevic, alături de care am învățat primele note muzicale și primele melodii în perioada copilăriei. Bunicul meu a fost cel care a știut să-mi cultive dragostea față de instrumentele de suflat, începând cu fluierul, flautul și ulterior clarinetul dar și față de muzica tradițională a românilor din Banatul Istoric. De asemenea, o importanță deosebită au avut-o și profesorii mei Ljubisa Jovanovic, lect.univ.dr. Hărșian Cosmin, prof.dr. Popescu Stefan și prof.habil.univ.dr. Roșca Emil Lucian, cărora le mulțumesc pentru dedicare.


Despre instrumentele tradiţionale de suflat din lemn, ce ne puteţi
spune? Care este valoarea acestor instrumente?
Instrumentele tradiționale de suflat din lemn se întâlnesc la toate popoarele sub forme diferite. Cel mai vechi instrument a fost un fluier din os găsit  pe teritoriul actual al Germaniei cu o vechime de 35000 de ani. Fluierul și naiul sunt considerate instrumente tradiționale pentru poporul român. La început, la fluier se cânta solo, în mare parte de către ciobani, ca mai apoi să intre în componența orchestrelor de muzică populară. Fluierul stă la baza instrumentelor aerofone din lemn. Pe lângă fluier și nai o importanță mare o are cavalul românesc (cu dop) și tilinca. Toate aceste instrumente stau la baza muzicii tradiționale românești. În concluzie, atunci când discutăm despre valoarea instrumentelor, nu ne referim la valoarea lor pecuniară ci la valoarea inestimabilă pe care acestea o oferă istoriei muzicii tradiționale românești.

Este consumul de muzică o metodă de distincție și de individualizare
în rândul tinerilor din societatea contemporană?
Răspunsul este cu siguranță "da" și îmi doresc să argumentez pornind de la clasificarea celor 7 arte, din care și muzica face parte. Muzica este un fenomen ce unește oamenii atât prin preferințele individuale cât și prin fenomenul maselor. Societatea contemporană are ca scop promovarea unicității indivizilor prin nenumărate modalități dar este interesant de observat modul în care muzica are o influență asupra sa. Consider că indiferent de afinitățile față de un anumit gen muzical, muzica conturează personalitatea unui individ.

Participaţi la spectacole, sărbători sau evenimente locale, vă rugăm
să ne spuneţi care sunt cele mai recente evenimente la care aţi
participat, şi care sunt emoţiile dumneavoastră atunci când păşiţi pe
scenă?
Printre cele mai recente evenimente se numără Concertul aniversar ,,70 de ani de program în limba română la Radio Novi Sad",  Concertul aniversar ,,Lazăr Novac - 4 decenii de activitate", Concertul extraordinar de la Zrenjanin alături de Orchestra Românilor din Voivodina, Conferința anuală A.S.E.R Sibiu 2019,  Concertul ,,Marcarea zilei Naționale a României prin imagini, muzică și cuvinte de către Românii din Serbia" Vârșeț, Concertul Extraordinar de 1 Decembrie alături de Orchestra Națională Jidvei România la Râmnicu Vâlcea, Festivalul de ,,Romanțe și cântece de pahar" Ecica, Festivalul ,,Colindele Neamului Românesc" Straja, Concert de Colinde și Muzică Instrumentală Aletea (Elek) Ungaria, Concert de Colinde și Muzică Instrumentală Universitatea de Vest, Aula Magna Ioan Curea Timișoara și multe altele.
De fiecare dată când pășesc pe scenă am emoții dar cred că acesta este un lucru pozitiv. Un om fără emoții nu poate să ajungă la sufletul ascultătorului. Muzica în sine, este plină de emoție.
Pentru cei care vă îndrăgesc şi vă ascultă cu drag, aveţi un mesaj?
Vreau să le mulțumesc tuturor celor care îmi urmăresc activitatea și le transmit calde salutări și un an nou plin de reușite. Mesajul meu către tânăra generație este să își concentreze atenția și asupra redescoperirii și păstrării continuității tradițiilor strămoșești deoarece acestea oferă identitatea noastră ca popor.
Adriana Petroi






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Nunta la români presupune fast și veselie

O nuntă la români presupune fast și veselie, iar tradițiile și obiceiurile de nuntă au fost și vor fi nelipsite.  Cele mai multe obiceiuri de nuntă la români s-au moștenit din generație în generație, astfel că unele dintre ele sunt foarte vechi. Nuntă în perioada interbelică Pe vremuri cele mai frumoase nunți ale românilor se făceau cu siguranță la sate. Acolo, chiar și în vremurile noastre, tradițiile și obiceiurile se întrec în importanță, iar ulițele satelor răsună a veselie și voie bună. Atmosfera este una autentică prin joc, cântec, chiuituri, dar și nelipsitele practici tradiționale. "Hotăresc apoi ziua nunţii, ziua cununiei, făcându-se pregătirile trebuincioase. De comun ziua cununiei e zi de duminică. În ziua premergătoare, adecă sâmbăta, are loc „strigarea la nuntă” (invitarea). Atât din partea părinţilor fetei, cât şi feciorului, doi flăcăi sau feciori anumiţi, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare şi încălecaţi pe cai frumoşi, care sunt împodobiţi la urechi cu flori