Treceți la conținutul principal

Unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei plastice din Banatul sârbesc

O serie de sculpturi fascinante şi picturi de icoane, care aparțin unui artist român din Banatul sârbesc.
Isus și Samarineanca

Livius Balnojan (1930-2005) este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei plastice printre românii din Banatul sârbesc și desigur cel mai cunoscut sculptor din rândul acestei populații. 

Născut la Satu Nou, absolvă Academia de Arte Plastice din Belgrad, Departamentul Sculptură în Piatră în anul 1957. Întreprinde călătorii de studiu în diferite părți ale lumii, vizitând orașele: Los Angeles, Paris, Varșovia, Helsinki, Moscova... Lucrează la Școala Generală din Satu Nou timp de 38 de ani, pe postul de profesor de arte plastice, fiind cunoscut ca un pedagog consacrat profesiei sale.

Urșii albi din centrul Panciovei

Printre realizările  sale, amintim sculpturile Urșii albi (găsită în centrul Panciovei), Ursul alb (la Muzeul 25 Mai din Belgrad), Maternitate (lucrarea sa de licență), Iapa și mânzul (premiată), apoi picturile Isus și Samarineanca,  Vameșul și fariseul (în Biserica Ortodoxă Română din Satu Nou), cât și numeroase alte realizări artistice. Cu operele sale artistice a participat la numeroase expoziții la Belgrad, Niș, Panciova, Băile Herculane, Reșița etc.
Adriana Petroi

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Omul se pierde când nu știe să lupte, dar și când nu știe să se mai oprească. Psiholog Mihail Jianu

 Mihail Jianu, psiholog clinician, acreditat de Colegiul Psihologilor din România din anul 2006, născut în localitatea Craiova, în anul 1980.   Când citesc psiholog Mihail Jianu, întotdeauna văd cuvântul echilibru, presupun că este vorba despre echilibrul dintre trup, suflet și minte (mă corectați dacă greșesc), așadar, ne puteți spune, este greu pentru un om să ajungă la acest echilibru?   Pentru mine, echilibrul înseamnă, în primul rand, o stabilitate lăuntrică. Privind din interior spre exterior, dacă ne aflăm într-o stare de liniște, armonie și acceptare cu ceea ce suntem, această raportare pozitivă la eul propriu, vine ca o forță omnipotentă ce ne activează energia necesară pentru a schimba mersul lucrurilor și în mediul exterior, astfel încât să le orientăm în favoarea propriilor nevoi. Nu este tocmai la îndemâna tuturor persoanelor să găsească echilibrul, deoarece tentații există la tot pasul, iar omul începe să facă excese și să piardă controlul. De pild...
Un comentariu
Citiți mai multe

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...
Un comentariu
Citiți mai multe