Treceți la conținutul principal

Viviana Milivoievici: "Am întâlnit în Banatul sârbesc mulți români extraordinari"

Dr. Viviana Milivoievici (n. Poclid Dehelean) (n. 09.07.1981, în Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin)
este cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara.
Dr. Viviana Milivoievici 

Domeniile de interes sunt istoria și critica literară, interculturalitatea și multiculturalitatea.
A obținut titlul științific de Doctor în filologie, în anul 2009, la Universitatea de Vest din Timișoara.
Este absolventă a Universității „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia, Facultatea de Istorie şi Filologie, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză (2004), a programului de master Literatura şi mentalităţile, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2006), a Facultății de Economie şi de Administrare a Afacerilor, specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2008), a programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională Biblioteconomie și Știința informării și documentării, în domeniul Științe ale comunicării, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Științe politice, Filosofie și Științe ale comunicării (2017) și a programului de specializare: Manager de proiect (2019).
Este membru în: Societatea Enciclopedică a Banatului, Timișoara; Centrul European de Studii și Aplicații Interdisciplinare, Timișoara; director adjunct, referent în Consiliul științific și evaluator științific articole la revista „Studii de știință și cultură”, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș”, Arad; redactor-șef adjunct la revista „Regatul cuvântului” și redactor principal, șef departament critică literară la revista de cultură și spiritualitate universală „Sfera eonică”, Craiova; membru în colectivul de redacție al revistei „Vatră nouă” – „Iconostas”, Giarmata Vii, jud. Timiș; membru în board-ul internațional al revistei „Logos”, Serbia; membru în Asociația Română de Istorie a Presei (ARIP); membru în Asociația Bibliotecarilor din România (ABR); membru în Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat; colaborator cu articole pentru Enciclopedia Banatului, volumul I, Literatura, ediția a II-a, 2016.

De asemenea, a participat la numeroase manifestări culturale și științifice cu caracter național și internațional, desfășurate în țară și în străinătate.
Interviu

Vă rugăm să ne spuneți ceva despre activitățile dumneavoastră din cadrul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române – Filiala Timișoara.

Viviana Milivoievici:
În prezent, lucrez în domeniul cercetării științifice, la Academia Română, Filiala Timișoara, la Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”. Consider că este domeniul cel mai potrivit pentru mine și mă simt extrem de mulțumită și împlinită în plan profesional. În cadrul proiectului de cercetare, mă ocup de editarea critică a operei profesorului Eugen Todoran, cel al cărui nume îl poartă astăzi Biblioteca Centrală Universitară din Timișoara.
Pe lângă cercetarea propriu-zisă, îmi place să mă implic în diverse proiecte, colaborez cu diverse reviste de specialitate, precum „Revista de studii banatice” (publicație a Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” a Academiei Române, Filiala Timișoara), „Studii de știință și cultură” (unde sunt și director adjunct al acesteia, dar și referent în Consiliul științific și evaluator al articolelor; este o revistă prestigioasă, cu impact internațional, fiind indexată în șapte baze de date internaționale), „Logos” (o revistă a comunității românești din Serbia) și multe altele. Am fost redactor-șef adjunct și redactor principal în cadrul revistelor „Regatul cuvântului” și „Sfera eonică” și, pe lângă faptul că am publicat în paginile acestora, i-am promovat și pe tinerii scriitori, debutându-i chiar pe unii dintre foștii mei elevi, care au dovedit talent literar. Mă bucur să colaborez cu ei, dar și cu oameni de cultură importanți din întreg spațiul cultural românesc și universal. Consider că trebuie să fii mereu conectat la evenimente și să menții o legătură fructuoasă cu cei cu care colaborezi.

Care sunt preocupările de bază ale acestui institut?


Viviana Milivoievici:
Printre principalele preocupări din cadrul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române – Filiala Timișoara, aș menționa, în primul rând, promovarea oamenilor de cultură ai Banatului, în contextul culturii românești și universale. De asemenea, demn de menționat este proiectul „Bibliotheca Banatica”, o impresionantă colecție de scrieri cu caracter științific. Totodată, sunt organizate o multitudine de manifestări științifice, naționale și internaționale, de amploare. Este de remarcat și preocuparea pe care a avut-o la concepția şi elaborarea Enciclopediei Banatului, prima lucrare de acest fel pentru spațiul nostru de cultură.

Ce evenimente deosebite a organizat în ultimul timp, în special ne referim la conferințe științifice?

Viviana Milivoievici:
După cum am menționat anterior, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române – Filiala Timișoara, în colaborare cu diverse alte instituții de cultură naționale și internaționale, a organizat multe manifestări științifice, la care au participat personalități ale culturii românești și mondiale. Aș evidenția aici, însă, doar câteva: Simpozionul Internațional Istorie și multiculturalitate. Banat / Istorija i multikulturalnost, Simpozionul Literatura și presa în Banat, Târgul de carte Cărți și publicații românești din Voivodina, Congresul Internațional al Culturii Române, Simpozionul Internațional Banatul – istorie și multiculturalitate, Colocviul Internațional Europa: centru și margine, cooperare culturală transfrontalieră, Simpozionul științific internațional Centenarul Banatului: 1919-2019 și multe altele.

Institutul întreține legături de parteneriat cu instituții și indivizi din cadrul etniei române din Banatul sârbesc. Cine sunt colaboratorii dumneavoastră din Banatul sârbesc?

Viviana Milivoievici:
Pot spune faptul că de multe ori am avut ocazia să merg în Serbia și de fiecare dată am fost cu plăcere. Am fost onorată de invitațiile celor de dincolo de Dunăre și m-a încântat ospitalitatea lor. Colaborez cu membri de la Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (ICRV), scriind articole pentru publicații apărute sub egida Institutului. Există la Zrenianin și un Birou al Filialei Timișoara a Academiei Române și am participat la numeroase manifestări științifice organizate acolo. Mă simt onorată că fac parte din comitetul științific și de organizare al acestor manifestări de înaltă ținută academică. De asemenea, în 2018, 2019 și 2020, mi-am lansat și prezentat cărțile în cadrul Târgului Internațional de Carte de la Novi Sad, prin colaborarea cu Societatea de Limba Română din Voivodina.
Am întâlnit în Banatul sârbesc mulți români extraordinari, iar pe această cale țin să le mulțumesc tuturor (nu o să dau nume, pentru că nu vreau să uit pe cineva), și îmi pare extrem de bine că putem colabora în viitoare proiecte, de mare anvergură și cu un impact deosebit în spațiul cultural al Banatului istoric.

Ce proiecte comune ați realizat?

Viviana Milivoievici:
Dintre proiectele comune realizate împreună, se remarcă multe și diverse manifestări și conferințe cu caracter științific, desfășurate atât în România, cât și în Serbia, la care au participat numeroși cercetători și oameni de cultură din cele două țări, dar și de pe întreg mapamondul.

Pe lângă faptul că sunteți cercetător științific, vă preocupă și literatura. Care este mesajul poeziilor dumneavoastră?

Viviana Milivoievici:
Într-adevăr, am o viață activă din punct de vedere profesional. Îmi place să mă implic în diverse proiecte ce vizează interculturalitatea și cooperarea științifică.
În ceea ce privește celelalte pasiuni, mărturisesc că îmi place să scriu poezii, dar și proză scurtă și povești pentru copii. Am publicat până acum câteva cărți. Pe lângă o carte de critică și istorie literară, Publicistica lui Mircea Eliade și opțiunile „Tinerei generații” (la bază, teza mea de doctorat), am mai scris trei volume de poezii: Albastru-Infinit – tradus în limbile franceză, germană, sârbă și engleză; Bucăți de suflet, frânturi de gânduri...; Ziua de Azi (în colab. cu Vasile Man), iar, împreună cu fiica mea, Iasmina, am publicat o carte de povești pentru copii, Năzdrăvăniile lui Toricel, recent apărută și în limba sârbă (martie 2020), Toričelovi nestašluci, tradusă de Virđinija Popović și Predrag Popović, lector: Ana Samardžić. De asemenea, în volumul Secvențe culturale din Banat. Studii și cercetări, apărut în luna martie 2019, am adunat laolaltă unele dintre comunicările susținute în cadrul unor manifestări științifice, precum și alte lucrări sau recenzii, publicate în reviste de specialitate, având ca temă Banatul. Am optat pentru includerea în acest volum a diverselor cercetări întreprinse pe parcursul a trei ani, asupra unor aspecte din viața culturală, literară și publicistică a Banatului istoric.
Pe de altă parte, îmi place să spun că versurile reprezintă pentru mine „bucăți de suflet, frânturi de gânduri”, scrise la o anumită... „temperatură sufletească”... Reprezintă o relaxare, o ieșire din tumultosul cotidian. O liniște a sufletului. Iar mesajul acestora se conturează într-o metaforă a Lacrimilor în Lumină, în râuri de Cuvinte...

Care este părerea dumneavoastră despre comunitatea românească din Banatul sârbesc, despre felul în care aceștia își păstrează identitatea?

Viviana Milivoievici:
Comunitatea românească de pe aceste meleaguri încărcate de istorie se remarcă printr-o energie inepuizabilă, vechimea ei aici fiind confirmată de numeroase izvoare. Se poate spune că românii din Banatul sârbesc au fost mereu preocupați de conservarea, valorificarea și promovarea identității spirituale și culturale. Acest demers se întrevede în colectarea și înregistrarea tuturor bunurilor materiale și culturale, precum obiecte tradiționale, opere de artă, documente de arhivă, cărți și publicații. Comunitatea românilor din Banatul sârbesc se manifestă plenar pe toate palierele vieții spirituale și culturale, fiind adevărați păstrători ai identității naționale.

Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Primele atestări documentare ale românilor din Banatul sârbesc Panorama oraşului Vârşeţ Elementul etnic românesc a fost prezent în Banat din cele mai vechi timpuri. Încă din evul mediu timpuriu, din perioada formării limbii și a poporului român, putem vorbi despre prezența unor elemente protoromânești în Banatul de sud-vest. Concret, este vorba despre o populație valahă, pe care o amintește notarul regelui maghiar Bela al III-lea în Cronica sa Faptele ungurilor. Aceasta se face în contextul descrierii cuceririlor maghiare ale Câmpiei Panonice care au avut loc începând cu anul 896, prin venirea triburilor ungurești sub conducerea lui Arpad. Atacul unguresc asupra ducatului lui Glad, care își avea una din reședințele sale în cetatea Cuvinului, aduce primele informații, ce e drept confuze, despre prezența protoromânilor în zonă. Anume, în ajutorul ducelui Glad, stăpânul acestor teritorii, care s-a închis în cetatea Cuvinului pentru a se apăra de agresori, au venit

Banatul sârbesc este la fel de bogat ca şi Banatul românesc

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre

Grebenaț, localitate străveche

  Sunet: Richard Clayderman, Voce: Adriana Petroi