Ziua de 1 Martie aduce cu ea un frumos obicei de primăvară numit mărțișor.
 |
| Adăugați o legendă |
Cum au ajuns românii din Banatul sârbesc să sărbătorească ziua de întâi Martie, și cine a adus acest frumos obicei pe aceste meleaguri, aflați în acest material.
Obiceiul mărțișorului a fost adus de învățătorii contractuali, veniți din România în anii 1935-1936 pe baza Convenției școlare iugoslavo-române semnată în 1933. Iată că încă din acele timpuri, românii din Banatul sârbesc au preluat obiceiul, și îl păstrează cu sfințenie și în zilele noastre. În preajma zilei de întâi Martie românii din Banatul sârbesc organizează diferite evenimente, bază acestor evenimente și manifestări având semnificația mărțișorului.
Mărțișorul este reprezentat fizic de un obiect micuț legat cu două fire împletite, alb și roșu, care semnifică lupta vieții asupra morții, a sănătății împotriva bolii.
Pe timpuri, martisorul se dăruia pe data de întâi Martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor și tinerilor - fetelor și băieților deopotrivă. Șnurul de mărțișor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb și roșu, ceea ce reprezintă unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Șnurul era fie legat la mâna, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruință ale primăverii, cum ar fii: se aude cucul cântând, înfloresc cireșii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărțișorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc.
Poetul George Coşbuc, într-un studiu dedicat mărțișorului afirma: "scopul purtării lui este să-ți apropii soarele, purtând-ui cu tine chipul. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ți-l faci binevoitor să-ți dea ce-i stă în putere, mai întâi frumusețe ca a lui, apoi veselie și sănătate, cinste, iubire şi curaţie de suflet... Ţaranii pun copiilor marţişoare ca să fie curaţi ca argintul şi să nu-i scuture frigurile, iar fetele zic că-l poartă ca să nu le ardă soarele și cine nu le poartă are sa se ofilească."
Adriana Petroi
Comentarii
Trimiteți un comentariu