Treceți la conținutul principal
După mai bine de trei decenii, în comunitatea românească din Serbia se realizează dramatizarea poemului Luceafărul de Mihai Eminescu.



Ziua  Culturii Naționale și a omagierii ai 170 de ani de la nașterea a lui Mihai Eminescu, va fi sărbătorită  la Vârșeț, pe 16 ianuarie 2020, la Coștei, pe 21 ianuarie 2020 şi la Petrovasâla, pe 24 ianuarie 2020. Spectacolul este dedicat Zilei Culturii Naționale și omagierii ai 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.
Școala Generală “Coriolan Doban” din Coștei în colaborare cu Școala Generală “Olga Petrov Radișici” din Vârșeț organizează tradiționala manifestare culturală și omagială, consacrată a 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu, respectiv Ziua Culturii Naționale.

Evenimentul este deosebit, întrucât școlile  cu clase de predare în limba română  (Coștei și Vârșeț), au găsit o formă rezonabilă și inedită de colaborare, care s-a concretizat prin dramatizarea și punerea în scenă a celebrului poem Luceafărul.

Punerea în scenă îi aparține prof. Natalia Stan și prof. Lenuța Urzescu, iar spectacolul în primă fază va cuprinde reprezentații la Vârșeț și Coștei, precum și realizarea unui turneu în școlile românești din Serbia. Punerea în scenă a capodoperei Luceafărul de elevii claselor  a V-a și a VI-a este o premieră absolută pentru românii din Voivodina. Într-un spectacol de muzică, lumini și interpretare dramatică a versurilor eminesciene. Evenimentul teatral va fi subtitrat în limba sârbă.
Luceafărul, dramatizare după poemul lui Mihai Eminescu, revine după un lung răstimp la filonul cultural și etnic românesc din Serbia, Vârșeț, Coștei şi Petrovasâla.
Spectacolul îndeamnă la reflecție și ne transmite îndemnul de a depăși cercul strâmt al vieții, de a deschide perdeaua care ne acoperă privirea, de a tinde spre introspecție și a merge în întâmpinarea iubirii primare, pure.
Partenerii evenimentului sunt Ambasada României la Belgrad, Primăria Vârșeț, Radioteleviziunea Voivodinei, Asociația civică RIS, Radio Far -Alibunar și Revista “Glasul Cerbiciei”. Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...

Omul se pierde când nu știe să lupte, dar și când nu știe să se mai oprească. Psiholog Mihail Jianu

 Mihail Jianu, psiholog clinician, acreditat de Colegiul Psihologilor din România din anul 2006, născut în localitatea Craiova, în anul 1980.   Când citesc psiholog Mihail Jianu, întotdeauna văd cuvântul echilibru, presupun că este vorba despre echilibrul dintre trup, suflet și minte (mă corectați dacă greșesc), așadar, ne puteți spune, este greu pentru un om să ajungă la acest echilibru?   Pentru mine, echilibrul înseamnă, în primul rand, o stabilitate lăuntrică. Privind din interior spre exterior, dacă ne aflăm într-o stare de liniște, armonie și acceptare cu ceea ce suntem, această raportare pozitivă la eul propriu, vine ca o forță omnipotentă ce ne activează energia necesară pentru a schimba mersul lucrurilor și în mediul exterior, astfel încât să le orientăm în favoarea propriilor nevoi. Nu este tocmai la îndemâna tuturor persoanelor să găsească echilibrul, deoarece tentații există la tot pasul, iar omul începe să facă excese și să piardă controlul. De pild...

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...