Treceți la conținutul principal
În cadrul serialului Comori ale ortodoxiei, postul de televiziune al Patriarhiei Ortodoxe Române Trinitas TV din București a difuzat duminică, 19 ianuarie 2020, prima parte a filmului documentar despre ortodoxia românilor din Banatu sârbesc.

În prima emisiune au fost prezentate date generale despre credința ortodoxă la românii din Banatul sârbesc, cadrele fiind înregistrate la Vârșeț. Despre această temă a vorbit preacucernicul părinte vicar Emanuel Tăpălagă și profesorul de religie Sorin Ianăș. Partea a doua a filmului documentar va fi difuzată duminica viitoare, unde va vorbi preotul Ionel Savu, preotul Emanuel Ianăşi din Nicolinţi, prof. Ion Sfera şi istoricul prof.dr. Mircea Măran, care pe lângă trecutul parohiei, a prezentat în fața camerelor întreaga comunitate românească din Banatul sârbesc, în special trecutul acestei comunități. Aşadar puteţi urmări duminică pe postul de televiziune Trinitas TV partea a doua a filmului, începând de la orele 19:00.
Amintesc că pe data de 26 septembrie 2019, echipa televiziunii Trinitas a Patriarhiei Ortodoxe Române din București a vizitat câteva localități bănățene, cu scopul de a realiza un film documentar despre comunitatea românească și despre bisericile ortodoxe române din Banatul sârbesc. Filmul documentar a fost  realizat pe baza înregistrărilor făcute în acea zi.
Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...
Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...
"De fiecare dată când pășesc pe scenă am emoții dar cred că acesta este un lucru pozitiv. Un om fără emoții nu poate să ajungă la sufletul ascultătorului. Muzica în sine, este plină de emoție". Pentru început vă rog să vă prezentaţi, să ne spuneţi  despre dumneavoastră, unde lucraţi, cu ce vă ocupaţi? Numele meu este Lavinius Nikolajevic și sunt muzician. Chiar dacă pare o descriere simplă, această caracterizare succintă însumează o viață dedicată fenomenului muzical din care cu bucurie fac parte. În momentul de față sunt cadru didactic asociat al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică și Teatru, Disciplina de Instrumente tradiționale de suflat din lemn.  Domnule Lavinius, ştim că sunteţi preocupat de muzică. Vă rugăm să ne spuneţi, când aţi îndrăgit muzica ? Pasiunea și aplecarea față de muzică a fost dezvoltată de către bunicul meu Gheorghe Nikolajevic, alături de care am învățat primele note muzicale și primele melodii în perioada copilăriei. Buni...