Treceți la conținutul principal

Cristian Birgean director al Școlii Elementare "Mihail Sadoveanu" din Grebenaț

Cristian Birgean, director al Școlii Elementare "Mihail Sadoveanu" din Grebenaț. 
Cu domnul director, am discutat despre situația actuală în ceea ce privește numărul elevilor la școala din Grebenaț. 
Cristian Birgean

Domnul Cristian Birgean, de patru ani jumătate este director al Școlii Elementare "Mihail Sadoveanu" din Grebenaț, însă de mai bine de 12 ani este la Grebenaţ, înainte de a deveni director, era profesor. Având în vedere aceşti mulţi ani petrecuţi la Grebenaţ, domnul director ne mărturiseşte că se simte ca şi în satul său natal. De la el am aflat că deocamdată, în această școală sunt 43 de elevi de la clasa I până la clasa a VIII-a. Sunt în general 5 până la 6 elevi în fiecare clasă. Este cel mai sărac în număr de elevi, populaţia şcolară scăzând dramatic de la an la an. Situația totuşi, este puțin mai bună decât anul trecut. Anume, anul trecut a avut cel mai mic număr de elevi, numărul acestora era doar 40, iar anul acesta siatuația s-a îmbunătățit puțin. În viitor, speră să rămână la același număr, iar peste doi-trei ani speră ca numărul elevilor să crească și să treacă de 50. Cauzele acestui declin sunt puse pe seama numărului tot mai scăzut de naşteri, dar şi a migraţiei.

Cu ce s-a prezentat școala la manifestarea de anul acesta a Fășancului, am aflat tot de la domnul Cristian Birgean.

Ca și în fiecare an, școala se va prezenta cu câteva care alegorice, de obicei o clasă cuprinde un car alegoric, dacă sunt mai mulți elevi, iar dacă sunt mai puțini elevi, atunci două clase împreună formează un car alegoric și se maschează. Anul acesta avem șapte care alegorice, pe lângă cele pregătite de tinerii din sat.
Adriana Petroi

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Confecționarea portului popular românesc a pornit de la materii prime produse în gospodăriile țăranilor dar a evoluat odată cu trecerea timpului, reprezentând azi o adevărata măiestrie atât în obținerea și decorarea țesăturilor cât și a broderiilor. Alibunar, primele decenii ale secolului XX Portul popular are aceeași structură dar se deosebește de la o localitate la alta prin amănunte cum ar fi croiala, forma și culoare.  Cromatica portului popular românesc se caracterizează prin armonie şi prospeţime, culorile fiind combinate în mod estetic. Culorile obţinute prin vopsitul vegetal erau calde, necontrastante. Odată cu apariţia coloranţilor industriali, culorile au început să fie mai tari, mai contrastante.   Petrovasâla,  primele decenii ale secolului XX Ca element utilitar, costumul se raportează la condiţiile geografice şi de climă, la ocupaţii şi meşteşuguri. Ca element de podoabă, el este legat de cele mai importante ceremonii din viaţa purtă...

Vârșețul, o localitate străveche de la poalele munților

Vârșețul este o localitate străveche de la poalele munților cu același nume, care reprezintă cea mai importantă zonă montană din Voivodina. Încă pe timpul stăpânirii romane, perioadă în care acest teritoriu se găsea în cadrul provinciei romane Dacia, pe Dealul Vârşeţului, parte componentă a Munților Vârșețului, a fost ridicat un post de observaţie roman. În Evul Mediu, în acest loc la fel a existat o fortăreaţă, amintită în izvoarele maghiare medievale sub numele de Erd-Somlyo.  Despre această cetate există o serie de documente care au fost cercetate de istoricul vârșețean Felix Milleker, dar în special în timpurile noastre, de medievistul belgrădean Aleksandar Krstić, care a descoperit o serie de date inedite necunoscute până acum, referitoare la cetatea Vârșețului și la însăși orașul Vârșeț în secolele XIV –XVI. Prin urmare, în evul mediu, în timpul stăpânirii maghiare asupra Banatului, cetatea Vârțețului, la fel ca și localitatea Vârșeț de la poalele dealului, purta numele de Er...
"De fiecare dată când pășesc pe scenă am emoții dar cred că acesta este un lucru pozitiv. Un om fără emoții nu poate să ajungă la sufletul ascultătorului. Muzica în sine, este plină de emoție". Pentru început vă rog să vă prezentaţi, să ne spuneţi  despre dumneavoastră, unde lucraţi, cu ce vă ocupaţi? Numele meu este Lavinius Nikolajevic și sunt muzician. Chiar dacă pare o descriere simplă, această caracterizare succintă însumează o viață dedicată fenomenului muzical din care cu bucurie fac parte. În momentul de față sunt cadru didactic asociat al Universității de Vest din Timișoara, Facultatea de Muzică și Teatru, Disciplina de Instrumente tradiționale de suflat din lemn.  Domnule Lavinius, ştim că sunteţi preocupat de muzică. Vă rugăm să ne spuneţi, când aţi îndrăgit muzica ? Pasiunea și aplecarea față de muzică a fost dezvoltată de către bunicul meu Gheorghe Nikolajevic, alături de care am învățat primele note muzicale și primele melodii în perioada copilăriei. Buni...