Blog cultural şi ştiinţific al românilor din Voivodina

Dumnezeu il primeste la El pe orice om care vrea sa vina la El. Il primeste si pe cel care nu a crezut niciodata in El (ateul, protestantul, etc) si vrea sa vina la El, il primeste si pe crestinul care a crezut dar, dintr-un motiv sau altul, si-a pierdut credinta. Dumnezeu e plin de bunatate. Cand vine vorba de apropierea de Dumnezeu, nimeni nu trebuie sa deznadajduiasca. Daca am cazut in necredinta, trebuie sa ne ridicam. Nu trebuie sa deznadajduim niciodata. Trebuie sa ne ridicam, sa venim din nou spre Dumnezeu cu toata inima si El ne va primi. Asa spune Dumnezeu in Biblie: "Şi Mă cheamă pe Mine în ziua necazului şi te voi izbăvi şi Mă vei preaslăvi". Astăzi vom scrie câteva date istorice despre Biserica din Sân-Ianăş Prima biserică din această localitate a fost ridicată de scânduri  în anul 1741. Tradiţia aminteşte că sătenii au adus această biserică din satul vechi, numit Petrii, şi că la un moment dat, împotmolindu-se în nămol, au hotărât să o lase în a...

Oricâte ori te-ai duce acolo, tot n-o să-ți vină să crezi că poate exista atâta liniște într-un loc populat de oameni (numai vreo 500, ce-i drept). Dacă te prinde lăsatul soarelui aici, vei vedea câteva cete de vaci ce se întorc agale spre casă, oprindu-se însă la fântâna satului pentru a-și astâmpăra setea. O să te surprinzi făcând involuntar cu mâna localnicilor care stau la taifas pe băncuța din fața casei, care te privesc curios și te salută. Și mare ne-ar fi mirarea să te poți abține să nu schimbi două vorbe cu ei. Dar cum a reușit acest loc conservat în medievalitate să-și păstreze autenticitatea pură în ciuda cruzimii timpului? Nu face greșeala ca, de ajungi în Sân-Ianăș, să petreci numai o oră-două, să îi asculți liniștea și apoi să-ți continui drumul. Localitatea se aminteşte pentru prima dată în izvoarele documentare  în Catastiful din Ipek din anii 1660 şi 1666 sub numele de Sen Ianoş. O nouă atestare documentară este din anul 1713, în Descrierea Eparhiei de V...

Atlas cultural al Banatului sârbesc Banatul, regiune unitară până atunci, a fost sfârtecat în 1919. Treimea de sud-vest a fost detaşată de celelalte două treimi şi, datorită graniţei existente între ei, bănăţenii au început să uite unii de alţii. Abia în ultima vreme ne-am redescoperit. Banatul sârbesc este la fel de bogat în mărturii istorice, deţine monumente impresionante şi are un trecut la fel de glorios ca şi Banatul românesc. Din aceste motive, şi trecutul său a fost multă vreme ţinut sub preş. În martie 2007 a apărut un frumos Atlas cultural al Banatului (sârbesc), autor Aleksandar Manojlović, cuprinzând localităţile care deţin vestigii istorice importante şi care au şi unele manifestări de tradiţie. Sunt incluse acolo peste 80 de locaţii acoperind întreaga zonă. Atlasul, editat în limba sârbă, este aproape necunoscut la noi. (România) De aceea am tradus pentru cititorii români informaţiile găsite acolo. Parcurgându-le, vom fi cu toţii de acord că ele conţin o istorie măre...

Ioan Slavici este mult mai mult decât autorul romanului „Mara” şi al nuvelei „Moara cu noroc”.  Ioan Slavici a scris 3 comedii, 2 drame istorice, 13 nuvele, 6 romane, 3 lucrări de memorii, dar şi 19 poveşti pentru copii. Pe lângă romanul „Musculiţa”, pierdut la arestarea sa din 1916, neştiută e şi soarta unei nuvele.  La vârsta de 71 de ani, revista Viaţa românească i-a plătit autorului o mie de lei pentru o nuvelă care nu a mai apărut niciodată. Slavici a fost un călător neobosit, un scriitor cu observaţie de jurnalist şi chiar un jurnalist imposibil de cenzurat. Şi, nu îl ultimul rând, un om căruia îi plăcea viaţa. De care s-a bucurat, cu bune şi rele, vreme de 77 de ani. Slavici a fost un om care a călătorit enorm şi, peste tot, a stat în apropierea elitelor, fie ca susţinător, fie ca critic, dar mereu ca observator.  A vizitat chiar şi câteva oraşe din Banatul sârbesc. „La Timişoara, dar mai vârtos decât la Arad am fost cuprins de simţământul afară din cale de...

Cristian Birgean, director al Școlii Elementare "Mihail Sadoveanu" din Grebenaț.  Cu domnul director, am discutat despre situația actuală în ceea ce privește numărul elevilor la școala din Grebenaț.  Cristian Birgean Domnul Cristian Birgean, de patru ani jumătate este director al Școlii Elementare "Mihail Sadoveanu" din Grebenaț, însă de mai bine de 12 ani este la Grebenaţ, înainte de a deveni director, era profesor. Având în vedere aceşti mulţi ani petrecuţi la Grebenaţ, domnul director ne mărturiseşte că se simte ca şi în satul său natal. De la el am aflat că deocamdată, în această școală sunt 43 de elevi de la clasa I până la clasa a VIII-a. Sunt în general 5 până la 6 elevi în fiecare clasă. Este cel mai sărac în număr de elevi, populaţia şcolară scăzând dramatic de la an la an. Situația totuşi, este puțin mai bună decât anul trecut. Anume, anul trecut a avut cel mai mic număr de elevi, numărul acestora era doar 40, iar anul acesta siatuația s-a îmbunătăț...

O serie de sculpturi fascinante şi picturi de icoane, care aparțin unui artist român din Banatul sârbesc. Isus și Samarineanca Livius Balnojan (1930-2005) este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai artei plastice printre românii din Banatul sârbesc și desigur cel mai cunoscut sculptor din rândul acestei populații.  Născut la Satu Nou, absolvă Academia de Arte Plastice din Belgrad, Departamentul Sculptură în Piatră în anul 1957. Întreprinde călătorii de studiu în diferite părți ale lumii, vizitând orașele: Los Angeles, Paris, Varșovia, Helsinki, Moscova... Lucrează la Școala Generală din Satu Nou timp de 38 de ani, pe postul de profesor de arte plastice, fiind cunoscut ca un pedagog consacrat profesiei sale. Urșii albi din centrul Panciovei Printre realizările  sale, amintim sculpturile Urșii albi (găsită în centrul Panciovei), Ursul alb (la Muzeul 25 Mai din Belgrad), Maternitate (lucrarea sa de licență), Iapa și mânzul (premiată), apoi picturile Isus ...

Literatura în limba română din Banatul sârbesc își are începuturile sale în secolul al XIX-lea, când apar primii cărturari și oameni de condei din rândul învățătorilor, preoților și avocaților care au îmbrățișat arta scrisului frumos. Despre unii dintre acești creatori literari s-a scris până în prezent mai mult, despre alții mai puțin, unii au fost „redescoperiți” recent, iar despre unii nu se știe încă absolut nimic, rămânând complet anonimi și inexistenți în istoriile literaturii române de la noi. Redescoperirea valorilor culturale uitate ale românilor din Banatul sârbesc reprezintă un imperativ în lupta pentru păstrarea identității acestei populații. Cu această ocazie îl vom prezenta pe un scriitor complet uitat și necunoscut: Romul Balnojan din Satu Nou, oficiant la banca Sentinela din această localitate și activist cultural consacrat, dar care a avut și încercări interesante de creație literară. Operele sale literare: povestiri, piese de teatru, poezii, au fost publicate în...