Treceți la conținutul principal

Postări

Haine tradiționale aduse în modernitate

Pe data de 2 octombrie la Alibunar s-a organizat o colecție de obiecte vestimentare  în stil tradițional. Motive brodate pe vestimentație, în tehnici extrem de migăloase, inegalabile ca nivel de dificultate au devenit utilitare datorită femeilor membre ale asociației "Etno Art Brakos". Se poate spune că femeile au  transformat acul în pensulă și  firul de ață în acuarelă, pentru a realiza aceste cusături de înaltă valoare artistică. Membra asociației Etno Art Brakos din Alibunar, Draga Cocotovici, ne dă detalii  despre acest eveniment: "La prezentarea de modă care a avut loc am expus ținutele vestimentare pe care noi, femeile asociației le-am cusut: bluze, rochii, fuste și  poșete în tehnica macrame. Ornamentele brodate în stil etno le-am cules de pe costumele populare vechi, cele de care dispunem în colecția noastră. Astfel am promovat portul popular tradițional. De exemplu, fota caracteristică pentru români am adaptat-o la cerințele de astăzi, am brodat manual...

Ieşirea din colivie

Nimeni nu și-a făcut vreo iluzie că această epidemie va putea fi oprită complet. Nu e posibil, fără să ne închidem cu toții în case minim trei săptămâni. Mulți am făcut-o totuși. Acum, epidemia a intrat într-o fază de platou și pare că dă înapoi mai peste tot. Inclusiv în Serbia. După o relaxare treptata a restricţiilor  Serbia se deschide treptat și revine la normal. Serbia a ridicat restricţiile de circulaţie, au fost deschise parcurile și spațiile de plimbare, însă cetăţenii trebuie să respecte o distanță corespunzătoare. Relaxarea treptată a început pe data de 4 mai, atunci a intrat în funcționare transportul în comun. Aglomerația a dispărut din mijloacele de transport în comun odată cu  ziua relaxării restricțiilor. Autoritățile au  anunțat regulile pe care vor fi obligați să le respecte călătorii. Un lucru este sigur: masca și mănușile, devin scuturi de protecție. La fel și păstrarea distanțării sociale. De astăzi,  8 mai, se  vor  desc...

Carmen-Sabina Oalge Adamović

Carmen-Sabina Oalge Adamović în dialog cu Maia Morgenstern la festivalul teatrelor minoritare de la Noi Sad "Synergy" în 2018. Doamna Maia Morgenstern  era invitată de onoare deja al doilea an, fiind directoarea Teatrului Evreiesc. Împreună cu Marius Bodochi a prezentat spectacolul în dialog "Marina și Ulay". "Nu voi uita niciodată ce emoții am avut. Precum și înainte de a vorbi cu stimatul acad. prof.Eugen Simion". Declară Carmen-Sabina. Presa chiar trebuie să arate ca un loc al libertății cuvântului, în care cenzura ține de etica jurnalistului, iar măsura cuvântului, de reacția publicului. Un jurnalist e propria lui instanță, nu așteaptă idealul de la alții, de la angajator, de la conducerea sau patronatul instituției pentru care lucrează. Un jurnalist, dacă e integru, e în primul rând față de sine. Carmen-Sabina Oalge Adamović s-a pe 14 septembrie 1985, la Novi Sad, unde a făcut și școlarizarea. Este licențiată a Facultății de Științe Tehnice...

Pentru cititori

Acum, la trei luni de când am început să scriu pentru blog, mi-am dat seama de câteva aspecte foarte importante în ceea ce privește jurnalismul așa cum îl văd eu. Primul și cel mai important aspect ar fi că, meseria asta nu se termină niciodată. Subiecte vor fi mereu, dacă vei vrea, le vei găsi, le vei analiza și le vei aduce în fața oamenilor așa cum sunt ele, fără a le denatura. Tocmai pentru că subiecte vor fi mereu, am decis să continui cu postările materialelor pe blog. Mulțumesc membrilor celor din Centrul de Studii Banatice, pentru că m-au ales să redactez acest blog, mulțumesc Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia pentru sprijin. Mulțumesc tuturor cititorilor și urmăritorilor pentru cele peste 8.000  de intrări pe blogul Cultural și Științific al românilor din Voivodina, mulțumesc tuturor celor, cunoscuți sau necunoscuți care au avut răbdarea să-mi citească articolele și gândurile izvorâte din oarece experiență de viață și meserie. ...

Fiecare localitate prezentată de noi are propriul farmec

Frumusețea fiecărui sat nu stă doar în natură, ci și în felul în care localnicii au înțeles să își construiască și să își întrețină localitatea în care trăiesc. Astăzi vă vom aduce la cunoştinţă datele istorice, viaţa culturală şi nu în ultimul rând viaţa duhovnicească a localităţii Nicolinţ. Biserica din localitatea Nicolinţ Încă în perioada în care se găseau la Cacova Mică, strămoşii nicolincenilor şi-au ridicat o biserică de lemn. După trecerea lor la Nicolinţ, a fost ridicată o biserică nouă din cărămidă, sfinţită la 1778 de epsicopul din Vârşeţ. Această biserică a reprezentat locul de rugăciune şi lăcaşul sfânt al nicolincenilor până la ridicarea bisericii actuale, în anii 1909-1910, construită în stil bizantin şi având hramul Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Picturile au fost realizate de Ant. Şteff din Hondol.  Date istorice În evul mediu, în secolul al XIV-lea, pe locul Nicolințului actual se găsea un sat numit Izvor. Următoarea atestare documentară a Nicolinţului este...

Legăturile familiei doctorului Virgil Musta cu Banatul sârbesc

Virgil Musta, cel care conduce secția de boli Infecțioase a spitalului „Victor Babeș" din Timișoara, a atras atenţia prin vindecarea a zeci de pacienți infectați cu coronavirus. Eroul zilelor noastre, merită toată atenția și respectul nostru. În următorul material vom scoate la suprafață și rădăcinile familiale ale doctorului erou Virgil Musta. Medicul Virgil Musta Medicul Virgil Musta, cu aproape 30 de ani experienţă în bolile infecţioase. A terminat medicina în 1984. Pentru o scurtă perioadă a fost medic de ţară, la Remetea Mică. Revoluţia l-a prins la Electrotimiş, medic de uzină. După 1990 s-a înscris la concursul pentru specialitatea de boli infecţioase. La scurt timp şi-a dat doctoratul în enterocolitele la copii. A prins postul la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. Spirit altruist, şi-a împărţit timpul între familie, biserică şi spital. Din 1998 conduce Fundaţia Profilaxis, înfiinţată împreună cu fratele său şi cu alţi colegi. A moştenit credinţa de la bunicii s...

Viviana Milivoievici: "Am întâlnit în Banatul sârbesc mulți români extraordinari"

Dr. Viviana Milivoievici (n. Poclid Dehelean) (n. 09.07.1981, în Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin) este cercetător științific în cadrul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Academia Română, Filiala Timișoara. Dr. Viviana Milivoievici  Domeniile de interes sunt istoria și critica literară, interculturalitatea și multiculturalitatea. A obținut titlul științific de Doctor în filologie, în anul 2009, la Universitatea de Vest din Timișoara. Este absolventă a Universității „1 Decembrie 1918”, din Alba Iulia, Facultatea de Istorie şi Filologie, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Franceză (2004), a programului de master Literatura şi mentalităţile, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2006), a Facultății de Economie şi de Administrare a Afacerilor, specializarea Economie şi Afaceri Internaţionale, în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara (2008), a programului postuniversitar de formare și dezvoltare profesională Bibliotecono...