Blog cultural şi ştiinţific al românilor din Voivodina

"Cine are o limbă, are o credinţă. Cine are o credinţă, are o biserică. Cine are o biserică, are o ţară". Spunea poetul Grigore Vieru. Acest îndemn a rămas până astăzi călăuză, mai ales pentru românii rămaşi în afara graniţelor ţării. Biserica nouă, care poartă hramul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena Mica localitate Mesici îşi impresionează vizitatorii prin bogăția peisajului  încântător. Dincolo de imagine şi peisaj, proverbul „omul sfinţeşte locul” este dovedit aici fără echivoc. Identitatea culturală românească este păstrată aşa cum a fost moştenită din străbuni.  Păstrarea  identității se confirmă şi prin existența fanfarei "Turturica". Înființată în anul 1934, a fost şi a rămas una dintre cele mai renumite fanfare românești din Voivodina.  Instrumentiști acestei fanfare participă la evenimentele din viaţa comunităţii, interpretând jocuri şi cântece românești. La Mesici se află şi una dintre cele mai vechi mănăstiri din Banat. Prima monografie ...

Activitate ştiinţifică Noutăți editoriale „Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, Editura Brumar, Timișoara, 2017, 440 pagini. În anul 2017, la editura Brumar din Timișoara, cu sprijinul Fundației Dr. Avram Imbroane a românilor de peste hotare,  a apărut un volum deosebit de important pentru românii din Banatul sârbesc, intitulat „Dr. Avram Imbroane – Testament politic. Din publicistica unui liberal bănățean”, ediție îngrijită de Adrian și Roxana Onică. Zicem un volum important pentru românii din Banatul sârbesc, pentru că prezintă viața și opera uneia dintre cele mai importante personaltăți din istoria acestei etnii: Avram Imbroane, originar din Coștei, fruntaș al mișcării naționale românești, om politic, deputat în parlamentul României și vicepreședinte al Camerei Deputaților, publicist. Monografia chiar are menirea de a prezenta opera publicistică a acestuia – numeroasele sale articole și alte texte publicate prin diferite ga...

După mai bine de trei decenii, în comunitatea românească din Serbia se realizează dramatizarea poemului Luceafărul de Mihai Eminescu. Ziua  Culturii Naționale și a omagierii ai 170 de ani de la nașterea a lui Mihai Eminescu, va fi sărbătorită  la Vârșeț, pe 16 ianuarie 2020, la Coștei, pe 21 ianuarie 2020 şi la Petrovasâla, pe 24 ianuarie 2020. Spectacolul este dedicat Zilei Culturii Naționale și omagierii ai 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Școala Generală “Coriolan Doban” din Coștei în colaborare cu Școala Generală “Olga Petrov Radișici” din Vârșeț organizează tradiționala manifestare culturală și omagială, consacrată a 170 de ani de la nașterea poetului național, Mihai Eminescu, respectiv Ziua Culturii Naționale. Evenimentul este deosebit, întrucât școlile  cu clase de predare în limba română  (Coștei și Vârșeț), au găsit o formă rezonabilă și inedită de colaborare, care s-a concretizat prin dramatizarea și punerea în scenă a celebrului poem ...

Castelul Mocioni - Bissingen, unicul castel românesc din Voivodina Povestea castelului din localitatea Vlaicovăț  este una tristă, asemeni celor ale multor alte conace din Banatul  Sârbesc , dispărute sau ruinate dincolo de pragul în care ar mai putea fi renovate. Construcția era însă, la vremea ei, era una impresionantă. Totul a început în anul 1859, când Castelul Mocioni – Bissingen din Vlaicovăţ a fost ridicat de către  Gheorghe Mocioni, în stil clasic. Gheorghe Mocioni  În anul 1859  s-a căsătorit cu Elena Somogyi Gyongyos, cu care a avut două fiice. A debutat în arena luptelor politice în anul 1865 alături de fraţii săi Anton şi Andrei. A candidat din partea naţionaliştilor sârbi şi români în circumscripţia electorală Moravița, fiind ales deputat cu o majoritate zdrobitoare.   În 1888, fiica acestuia, contesa Gheorghina Mocioni, s-a căsătorit cu contele Rudolf Gábor Bissingen.  În urma acestei căsătorii , castelul a trec...

Boboteaza marchează  sfârșitul  ciclului aşa-numitelor 12 zile ale sărbătorilor  de iarnă, care încep  pe data de 24 Decembrie în Ajunul Crăciunului. Astăzi, în ziua de Bobotează  are loc sfințirea  apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, şi astăzi, cu multă atenție, în fiecare comunitate de români. Locul de desfășurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg - unde sa fie cel putin o fantana -, în imediata vecinătate  a unei ape curgătoare, în biserică sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apă, care se pune în vase mari, de regulă, de lemn. Şi aşa se desfășoară  întreg  ceremonialul religios, la care participă  toată  suflarea comunității. După  slujba de sfințire a apei, transformată  în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfințită în sticla cu care a venit de acasă. Odată ajunşi acasă, oamenii sfințesc cu agheasmă casa, atât in...

Dansul călucerilor este unul dintre cele mai valoroase dansuri tradiţionale româneşti  din localitatea Grebenaț. Călucerul este un străvechi dans românesc speficic pentru Muntenia și Oltenia, dar şi pentru Moldova. Îl amintește şi Dimitrie Cantemir în opera sa Descriptio Moldavie. În Ardeal l-a ”importat” Iacob Mureșan pe la jumătatea secolului al XIX-lea, cu scopul de a trezi sentimentul național la românii ardeleni, iar din Ardeal dansul a trecut şi în Banat. Trebuie săpecificat că și melodia, dar și figurile și modul de interpretare în Banat se deosebesc de cele ale dansului din alte zone geografice. În Banatul sârbesc primele atestări ale călușarului sunt de la un concert ținut la Biserica Albă în anul 1877, pentru ca pe parcurs să apară formații de căluceri în majoritatea localităților. Este interesnat faptul că în fieare localitate dansul călucerilor avea unele specificuri, astfel că se deosebea de la o localitate la alta. Dansul era jucat doar de bărbați, iar...

Îi admir în mod deosebit pe românii din Banatul sârbesc pentru limba foarte curată pe care o vorbesc, pentru folclorul pe care îl păstrează și pentru portul popular pe care nu l-au uitat. Ei au fost și trebuie să rămână un element de legătură între cele două părți ale Banatului, care sunt despărțite din 1919. Pentru început vă rog să vă prezentaţi, să ne spuneţi  despre dumneavoastră, unde lucraţi, cu ce vă ocupaţi? Mi-a plăcut istoria de când mă știu, am absolvit facultatea de profil de la Iași, unde mi-am susținut ulterior și doctoratul. Lucrez în învățământ și continui să cercetez istoria Banatului, regiunea mea de origine. Domnul dr. Mircea Rusnac, ştim că sunteţi preocupat de istoria Banatului. Vă rugăm să ne spuneţi când aţi îndrăgit istoria şi de unde acest interes chiar pentru istoria Banatului? Istoria am îndrăgit-o de mic, citind diverse povestiri și legende istorice, de la care am trecut mai târziu, în perioada liceului, la lucrări serioase, cu ajutorul căro...